Breaking News

Breaking News

Produse BIO pleacă din Dâmboviţa în toată lumea

Noi 23, 2012

Într-o lume nebună, profund marcată de fluctuaţii economice, fraude, jonglerii financiare care mai de care mai sofisticată, spunem cu mare bucurie că există şi poveşti de succes. Şi suntem cu atât mai mândri cu cât acestea se întâmplă în judeţul nostru. O astfel de poveste de succes este Avicola Crevedia. Despre urcuşurile şi inerentele coborâşuri ale unei astfel de afaceri, am vorbit cu Emile Georges Kharrat, consilier financiar al Agroli Group – grup care deţine şi ferma Crevedia.

Venit în 1997 în România, Emile Georgeskharrat a avut ocazia să asiste la multe privatizări. Pe val la acea vreme era Fondul Proprietăţii de Stat. În anii 2000, o firmă prelua Avicola Crevedia. S-a dovedit a fi un răsunător insucces, firma extinzându-se peste măsură, dezvoltând numeroase alte business-uri, fapt care a condus, în 2004, către insolvenţă. Fin cunoscător al pieţei româneşti, Emile Georges Kharrat a considerat că este momentul propice pentru ca Avicola Crevedia să fie preluată de grupul libanez – Agroli Group. Astfel, în perioada 2004-2005 au fost făcute diligenţele necesare, iar în 2006 a fost preluată. “Firma era în dificultate din toate punctele de vedere. Era la nivel de 2-3 mii de tone pe an. Valoarea totală a investiţiei, la Crevedia,la acest moment, se ridică la peste 100 milioane de euro. Au fost accesate foarte puţine fonduri europene – aproximativ 2-3 milioane de euro”, ne relatează consilierul financiar al Grupului.
Avicola Tărtăşeşti, Avicola Gornean, într-un viitor apropiat Avicola Mihăileşti, Grozotehnica, Agrozootehnica – care are în jur de 2800 de hectare de terenuri în zona Giurgiu şi care a fost modernizată cu sisteme de irigaţii, tractoare şi multe altele, iată câteva dintre investiţiile Agroli Group în România. “Intenţionăm să accesăm acum fonduri europene pentru silozuri. Numărul total de salariaţi, în tot grupul, în România, este de aproximativ 2000. La Avicola Crevedia sunt în jur de 600″, ne declară Emile Georgeskharrat.

… şi un eşec
Aşa cum spuneam, o afacere are şi urcuşuri şi coborâşuri. Interlocutorul nostru nu se sfieşte să recunoască acest lucru. Ne vorbeşte despre un eşec în Piteşti – prima fabrică de cartofi congelaţi din România care a eşuat din lipsa materiei prime. O investiţie care a depăşit 7-8 milioane de euro. Cifra de afaceri a grupului a crescut exponenţial. 2007 – 94.178 mii, 2008 – 138.924 mii, 2009 – 197.729 mii, 2010 – 218.286 mii, 2011 – 395.972 mii

Producţie spectaculoasă
La firma “La Ţară”, tot proprietate a Agroli Group, ce are sediul social în Crevedia, se obţine cea mai mare producţie de ouă din România. La Butimanu, grupul doreşte să înfiinţeze alte cinci ferme de găini ouătoare. Revenind la Avicola Crevedia, anul acesta producţia a ajuns la 37.000 de tone, de la 2-3 mii de tone pe an cât era la preluarea Avicolei Crevedia. O privire retrospectivă vorbeşte despre cifre ca: 2009 – 20.500 tone, 2010 – 22.500 tone, 2011 – 32.500 tone, 2012 – 37.000 tone producţie proprie. Puii sunt crescuţi şi tăiaţi la Crevedia. În ultimii ani, au fost făcute investiţii mari. Toate cele 11 ferme au fost modernizate. « Capacitatea este de 1.500.000 de capete pe serie. Seria se închide la 45 de zile. În urmă cu un an am început cu alt tip de investiţie – trei stele, trei nivele, cu condiţii diferite. Puii se taie la 60 de zile. Condiţii de creştere fără antibiotice, medicină – totul este natural, de la lumină, la curte unde ies din padoc afară. Cererea este foarte mare. Tot ceea ce producem pe această linie, vindem către olandezi”, menţionează consilierul financiar al grupului.

# Pieţe de desfacere în toată lumea
Mediul de afaceri neprietenos în România
Austria, Anglia, Cipru, Liban, Iran, Irak, Kazahstan, iată ţări în care ajunge puiul românesc crescut la Crevedia. “În jur de 50% din întreaga producţie merge la export. Piaţa în România, în ultimii 3-4 ani, a suferit multe neregularităţi, în ceea ce priveşte multe firme care apar şi dispar. Am ajuns să dăm 50% din producţie la export. Încercăm să ajungem la 100%, până se va schimba acest regim fiscal care permite multe lucruri şi care omoară în primul rând producătorii, investitorii serioşi. Cerem şi de la politicieni să pună puţină presiune asupra neregularităţilor. Din iunie, de când a venit USL la guvernare s-au schimbat multe lucruri “, îşi arată nemulţumirea Emile Georges Kharrat. Succesul grupului este expus şi de exporturile în Olanda, unde produsele sunt agreate şi certificate BIO, ca fiind de cea mai bună calitate. Şi nu o spun proprietarii, ci presa din Olanda, încântată de reuşita românilor. La aspecte relatate anterior, interlocutorul nostru ne spune că un mare impact negativ îl are concurenţa neloială şi exageratul TVA – 24% la produsele agro-alimentare, în vreme ce în Anglia este zero, în Spania la 6-7-8. Doreşte un TVA acceptabil pentru domeniul agroalimentar şi agreează ideea lansată de premierul României – Victor Ponta ca, din cei 24% – 9 la sută să meargă spre stat, iar 15 % către producător. “Este un lucru extraordinar. Dacă se rezolvă problemaTVA, nici nu avem nevoie de subvenţii. Suntem cetăţeni europeni şi trebuie să fim trataţi la fel. Noi suntem obligaţi să vindem mai scump. Românii nu au voie să trăiască ca orice om din Europa? Aici, în România, a acăzut speranţa de viaţă. Ne axăm pe mâncare ieftină – doar să trăim. Nu este aceasta soluţia « , ne spunea cu amărăciune Emile Georges Kharrat. Vorbeşte despre viitorul apropiat cu încredere. Seria investiţiilor va continua la acelaşi înalt nivel calitativ. În următorul an şi jumătate se vor crea între 150 şi 250 de noi locuri de muncă.
O lecţie de patriotism
In finalul discuţiei am trăit un emoţionant moment. Interlocutorul nostru vorbeşte despre România ca fiind ţara sa – o respectă şi o iubeşte. Rostesteşte cu mare mândrie » noi, românii» : « Noi românii… când mă gândesc, mă gândesc în româneşte. Nu mai fac diferenţa. România este ţara mea, cum este şi Libanul. Dacă aş putea să fac din două ţări una, aş fi foarte bucuros ». O adevărată lecţie de patriotism din care ar trebui mulţi români, care îşi neagă ţara, să înveţe.

Sandu Tănase

Local

Despre autor

Informatie in curs de actualizare