Breaking News

Verificări la sânge a banilor europeni

Dec 18, 2012

Dacă am face un bilanț, au fost pierderi cantitative undeva între 30 și 50%. Sunt anumite sectoare care au realizat pierderi mai mici, dar s-a compensat cu calitatea unor produse, precum fructele și legumele.
Premisele anului agricol 2013 sunt unele favorabile și mă refer, în special, la precipitațiile din toamna acestui an și la zăpada ce a venit de câteva zile și, de asemenea, la culturile înființate anul acesta, cu recoltare anul viitor, care arată foarte bine. Toate acestea nu fac decât să ne bucure și să ne dea încrederea că anul agricol viitor va fi unul bun.

- Care a fost impactul fondurilor europene în agricultura județului nostru? Există schimbări vizibile în bine?

- Județul nostru este printre județele campioane la accesarea fondurilor europene și impactul se vede începând de la micul fermier, cel care s-a îndreptat către măsura 141, acei 1.500 de euro, timp de cinci ani, și continuând cu celelalte măsuri, care au adus fonduri, finanțare în agricultura județului Dâmbovița. Dacă ne aruncăm o privire, vedem că utilajele care lucrează pe câmp sunt noi, performante, cu un randament foarte mare, majoritatea fiind cumpărate prin accesarea de fonduri europene. Sunt investiții în județul Dâmbovița și în ceea ce privește procesarea. În concluzie, este un impact pozitiv, benefic pentru agricultura județului Dâmbovița. Din punctul meu de vedere, a mai rămas un singur sector insuficient acoperit, în care ar trebui să se investească mai mult, și anume valorificarea producției agricole. Aici, de abia acum încep să se vadă puținele investiții. Mă refer la depozite de legume-fructe, linii de sortare, ambalare, chiar la unități de procesare, pentru obținerea produsului finit și livrarea lui către unitățile de desfacere.

- Există voci care spun că unii dintre fermierii care accesează măsura 141, sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență, o fac doar pentru bani și nu pentru dezvoltarea fermelor, deoarece, la trei ani de la verificarea îndeplinirii condițiilor de către beneficiar, când se constată nerespectarea acestora, nu se cere restituirea fondurilor primite, ci doar se suspendă sprijinul pe ultimii doi ani.

- Anul acesta este primul an în care se fac verificări la măsura 141, la cei care au trei ani de la data accesării proiectului. Într-adevăr, măsura 141, pe lângă faptul că a adus niște bănuți fermierilor, are și câteva condiții obligatorii: de a crește dimensiunea exploatației cu 3 UDE și de a crește cantitatea de marfă vândută cu 20%. Probabil că vor fi și femieri care nu vor reuși să îndeplinească condițiile, dar chiar dacă acei bani primiți de fermieri nu au fost investiți în prima fază în agricultură, mai târziu ei s-au regăsit acolo. Nu este o sumă prea mare. Nici nu se putea face prea mult din acești 1.500 de euro pe an, dar cei care i-au primit s-au ocupat în continuare de terenuri și de ferma pe care au avut-o. Altfel, poate că unii dintre ei ar fi trebuit să renunțe. Până la urmă, este un sprijin care acoperă și pierderile înregistrate an de an în agricultură.

- În ultima perioadă, suprafața de teren agricol nelucrat a scăzut. Care ar fi motivele?

- Fondurile europene, pentru că acei bani i-au determinat pe fermieri să lucreze terenurile. An de an, terenurile nelucrate au scăzut. Acum câțiva ani, vorbeam de zeci de mii de hectare, iar acum suprafața centralizată este undeva la 8.000 de hectare și sunt convins că, încet, terenurile nelucrate poate chiar vor dispărea din peisajul județului.

- Care sunt problemele cu care se confruntă agricultorii dâmbovițeni în prezent? Se numără printre acestea și sistemul de irigații?

- Cred că principala problemă a agricultorilor dâmbovițeni este desfacerea producției. Acolo unde desfacerea producției nu reprezintă o problemă, deja lucrurile merg cum trebuie și mă refer aici, în special, la cultura mare. De câțiva ani de zile, cultura mare nu mai constituie o problemă. Grâul, porumbul, floarea soarelui, rapița se vând, fermierii își recuperează investiția și realizează chiar profit. Probleme sunt în două sectoare, unde investițiile sunt mari și forța de muncă este foarte mult implicată numeric și vorbesc aici de legumicultură și pomilcultură, două sectoare prezente în județul Dâmbovița, care prezintă un beneficiu pentru că ocupă foarte multă forță de muncă disponibilă. Din păcate, din cauza sprijinului mic, chiar dacă au nevoie de investiții mult mai mari, cheltuielile pentru exploatarea unui hectar de pomi sau a unor culturi legumicole sunt cel puțin cinci ori mai mari decât pentru un hectar de grâu, întâmpină probleme la valorificarea producției. Din păcate, aici stă cheia pentru că, fiind o valorificare slabă, nu se mai întorc banii la fermieri și există riscul întreruperii acestei activități.
În ceea ce privește irigațiile, este clar că tot sistemul de irigații va trebui regândit, actualizat, pentru că aici este nevoie de investiții, dar cred că odată făcute investițiile se vor recupera destul de rapid și va fi pe termen lung. Dâmbovița cred că ar avea și condiții, și chiar o oportunitate pe această linie și mă refer la faptul că avem un canal, Titu-Ogrezeni, care ar putea deservi un număr mare de localități, avantajul acestuia fiind că circulația apei este una gravitațională, deci nu se consumă energie pentru a se aduce apă, traversează un număr important de localități și, cel puțin pentru legumicultură, apa este esențială.

Actualitate

Despre autor

Informatie in curs de actualizare