Breaking News

Breaking News

DRUMUL DIN MUNTE – de la ambiţii personale la necesitate

Apr 10, 2013

Sunt aproape zece ani de când a prins contur ideea că turismul ar putea reprezenta o alternativă pentru dezvoltarea economică a judeţului. Pentru că în Dâmboviţa sunt destule de văzut şi un patrimoniu inestimabil de valorificat. De la mănăstirile, bisericile vechi şi celelalte vestigii medievale, care pot fi incluse în circuitele tot mai solicitate de turism cultural şi monahal şi până la potenţialul uriaş al Munţilor Bucegi.

Un masiv nealterat de sutele de mii de “pantofari”, infinit mai sălbatic şi spectaculos în comparaţie cu ţigănia de pe Valea Prahovei, unde este recomandat să meargă doar cei cu nervi de oţel, apţi să reziste cu orele în deja tradiţionalele ambuteiaje dintre Predeal şi Comarnic.

Pentru a face din turism o activitate economică de prim rang este însă nevoie de timp şi mai ales investiţii, în primul rând în infrastructură.

De aici şi proiectul de realizare a unei căi de acces moderne în inima munţilor, ca un prim pas, esenţial, în perspectiva înfiinţării şi dezvoltării Staţiunii Padina Peştera, al cărei specific să fie practicarea sporturilor de iarnă. Un proiect despre care s-a vorbit la modul serios încă de la începutul anilor 2000, varianta aleasă iniţial fiind modernizarea DJ 714 Glod – Sanatoriul Moroeni – Bolboci – Padina Peştera. Au fost făcute studii peste studii, au început exproprierile şi, bineînţeles, au fost ratate oportunităţi.

Un proiect care a deranjat multe cercuri de interese

Proiectul privind dezvoltarea turismului în Bucegii dâmboviţeni a fost agreat şi de fostul preşedinte al CJD, Florin Popescu, iar şansa realizării unui drum practicabil spre zona de interes s-a ivit odată cu asocierea cu Consiliul Judeţean Prahova, condus şi atunci şi acum de social-democratul Mircea Cosma. Un parteneriat care a obţinut finanţarea necesară pentru modernizarea unui alt traseu, anume Drumul Judeţean 713, care porneşte din DN 71, imediat lângă Cota 1000, urmează Şaua Dichiu, de unde se ramifică spre Cabana Babele şi spre Zănoaga, segment care se intersectează cu DJ 714. Din cei 16 km de drum, 9 urmau să fie administraţi de CJ Dâmboviţa, de unde şi o împărţire proporţională a alocaţiei financiare de 50,8 milioane de lei, acordată prin HG 577/97.

O investiţie care nu a fost privită cu ochi buni nici de pe Valea Prahovei şi nici din Poiana Braşov. Magnaţii turismului n-aveau nevoie de concurenţă şi n-au ezitat să declanşeze o campanie furibundă, pentru a stopa ceea ce mercenarii pixului au numit, exagerând peste limita bunului simţ, “manelizarea Bucegilor”.

Cu toată opoziţia, proiectul a mers mai departe şi primul strat de asfalt a fost turnat aproape integral în 2011. Baronul Popescu avea mereu deschisă uşa Elenei Udrea, pe atunci stăpâna celui mai bogat dintre ministere, şi n-a fost o problemă să obţină bani şi pentru alte obiective: cabanele Dichiu şi Podu cu Florile, Centrul Salvamont, Campingul Padina. Totul, la pachet, cam 11 milioane de lei, cheltuite în mod discutabil. Nereguli au fost constatate şi în ce priveşte execuţia drumului care, în momentul preluării mandatului de către preşedintele Adrian Ţuţuianu, era departe de a fi finalizat.

„Fac precizarea că, de la venirea mea la Consiliul Judeţean, am plătit peste 1,5 milioane de lei (din deconturi totale de 23,3 milioane de lei – n.r.). Investiţia s-a derulat intens în ultimele patru luni de zile şi cei care cunosc stadiul lucrărilor la data începerii mandatului ştiu foarte bine că lucrările erau într-o fază incipientă. Era asfaltată doar o bucată din acest drum (segmentul din DJ 713 n.r.), nu erau făcute lucrările de artă, zidurile de sprijin, nu erau montaţi parapeţii de siguranţă, nu se realizaseră lucrări de consolidare pe zonele care necesită asemenea lucrări”, spunea preşedintele Adrian Ţuţuianu, pe 26 octombrie 2012, cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o împreună cu ministrul Mediului Rovana Plumb, pentru a urmări stadiul şi calitatea execuţiei la proiectul complementar Modernizare drum contur Bolboci. O investiţie de 1,5 milioane de euro, derulată de Direcţia Silvică Dâmboviţa, prin care s-au asfaltat alţi 8 km din traseu, de la Zănoaga până la Cheile Tătarului. A fost licitată lucrarea şi pentru tronsonul Dichiu – Zănoaga, dar contestaţiile au întârziat începerea execuţiei.

La acea dată, ministrul Rovana Plumb s-a declarat mulţumită de ritmul în care se lucra şi a promis că va susţine orice demers ce are ca finalitate îmbunătăţirea infrastructurii montane.

Şi este, într-adevăr, necesar tot sprijinul posibil pentru finalizarea Drumului din Munte, pentru ca turiştii să aibă o cale de acces comodă şi sigură până pe platoul Padina – Peştera. Pentru că, odată terminat, drumul va aduce, cu siguranţă, şi alte investiţii, câte să prindă contur şi staţiunea care, estimează oamenii de meserie, va oferi numeroase locuri de muncă şi venituri pentru dâmboviţenii din zona de nord a judeţului.

Şi, ca să fie clar odată pentru totdeauna, drumul nu trebuie terminat spre mulţumirea unuia sau altuia dintre proprietarii din zonă. Trebuie făcut pentru ca turismul dâmboviţean să aibă viitor, iar staţiunea Padina – Peştera să aibă o şansă în plus, să devină centrul de greutate al economiei în zona montană a judeţului.

Local

Despre autor

Informatie in curs de actualizare