În organizarea Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres şi cu colaborarea Consiliului Judeţean Dâmboviţa a avut loc o dezbatere publică pe tema regionalizării. Discuţiile au fost mediate de preşedintele Adrian Ţuţuianu şi Alexandru Giboi, directorul general al agenţiei, fiind prezenţi primari, şefi de instituţii deconcentrate şi reprezentanţi ai societăţii civile. Dintre parlamentarii de Dâmboviţa au răspuns invitaţiei numai senatorii Sorin Roşca Stănescu (PNL) şi Ovidiu Isăilă (PDL) şi deputaţii Ionuţ Săvoiu (PSD) şi Ion Pârgaru (PNL).

În opinia preşedintelui CJ Dâmboviţa, regionalizarea trebuie acompaniată de un proces de descentralizare, de delimitarea clară a atribuţiilor consiliilor judeţene, municipalităţilor , autorităţilor orăşeneşti şi locale. Scopul regionalizării este acela de a asigura dezvoltarea unitară, armonioasă a ţării, de a elimina din decalajele foarte mari care sunt în prezent între judeţe.

Adrian Ţuţuianu a opinat că sunt instituţii –cu rol în agricultură, serviciul de ambulanţă, ITM, AJOFM, care nu au justificare în structurile regionale şi care ar trebui aduse spre consiliile judeţene.

• Târgoviştea aspiră la titlul de capitală culturală a regiunii

Autorităţile dâmboviţene vor acţiona pentru menţinerea la Târgovişte a sediului regional ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, al Oficiului de Cadastru şi Direcţiei de Sănătate Publică, ultimele două dispunând de sedii relativ noi şi o dotare corespunzătoare. Pot aspira să obţină statut regional Direcţia Silvică şi Structurile din Educaţie dar şi instituţiile din zona protecţiei mediului.

Dacă porneşte cu şansa a treia în cursa pentru capitala Regiunii, Târgoviştea s-ar putea consola cu titlul de capitală culturală a Regiunii Sud Muntenia.

• “Regionalizarea ne asigură acces la şase miliarde de euro”

Foarte corect şi la obiect, prefectul Victor Sanda a apreciat că iniţiatorii regionalizării au de furcă în mare măsură cu schimbarea mentalităţilor. Mai pragmatic, deputatul Ionuţ Săvoiu a remarcat faptul că, în exerciţiul financiar 2014-2020, regionalizarea oferă României acces la ţase miliarde de euro. Acesta a întărit faptul că regionalizarea, în viziunea USL, nu inseamna desfiinţarea judeţelor, presupunând o dezvoltare cât mai uniformă, cu menţinerea autonomiei locale.

• Dâmboviţa, un judeţ mediu inferior dezvoltat

Într-o clasificare a judeţelor din punct de vedere economic, directorul general Alexandru Giboi a plasat Dâmboviţa undeva la mijloc, între Argeş şi Prahova, judeţe mediu superior dezvoltate şi Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa, clasificate ca judeţe sărace. Un sondaj IRES creditează Ploieştiul cu cea mai mare susţinere pentru obţinerea statutului de capitală regională, pe locul secund fiind situat municipiul Piteşti.

Afost o primă dezbatere pertinentă şi interesantă care trebuie urmată de discuţii mai aprofundate pentru o informare corectă şi necesară opiniei publice.