Breaking News

Breaking News

“Şcoala este expresia societăţii, nu poate fi mai bună sau mai rea”

Sep 15, 2013
  • Interviu cu prof. Honorius Moţoc, fost inspector şcolar generalElevi şi profesori şi-au luat deja gândul de la vacanţa de vară iar pentru mulţi dintre părinţi debutul anului şcolar nu înseamnă decât o serie de griji în plus. Griji materiale tot mai apăsătoare dar si un supliment pentru cei care au elevi în ani terminali şi privesc mai mult sau mai puţin relaxaţi spre sfârşitul de an, cu examenele pe care le va aduce. Despre starea învăţământului românesc, ce ar trebui făcut şi ce nu-şi are rostul, ne-a răspuns profesor Honorius Moţoc, dascăl de mare ţinută şi un om în faţa căruia extrem de mulţi dâmboviţeni îşi scot pălăria.

    - Domnule profesor, dacă învăţământul preuniversitar a pierdut mult la capitolul calitate, este şi rezultatul frecventelor schimbări la vârful ministerului, cunoscut fiind că fiecare ministru nou a venit cu propria variantă în ce priveşte reforma. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?

    - Da. Continuitatea este un principiu fundamental în învăţământ şi ar trebui să fie valabil pentru toate domeniile de activitate. Porneşte de la faptul că a fost şcoală şi înainte, în timpul şi după război, şi nu s-a schimbat mare lucru. Ce este bun într-o etapă anterioară trebuie păstrat şi folosit. Principiul este valabil în primul rand pentru oameni. Dacă omul e valoros, nu-l schimbi pe criterii politice, îl laşi să îşi facă treaba.

    - Cum apreciaţi introducerea clasei “0”, subiect de intensă polemică anul trecut?

    - Deocamdată, rezultatele aplicării pe perioada de un an sunt rezonabile. După mine, clasa asta trebuie să fie la grădiniţă, coordonată de o educatoare.

    - Cum vedeţi admiterea în liceu, pentru un plus de corectitudine şi echitate, având în vedere că nu în toate şcolile se manifestă aceeaşi exigenţă ?

    - În primul rând punem problema duratei învăţământului gimnazial. Este mai bună actuala structură, până la clasa a opta inclusiv. Ideea de a reduce durata liceului este profund dăunătoare pentru formarea intelectuală a tânărului. Un tânăr care studiază într-un liceu serios are alte şanse de reuşită în viaţă în sensul dezvoltării profesionale. În plus, toţi suntem de acord că şcoala din mediul rural are rezultate slabe faţă de şcoala de la oraş. În parte şi datorită faptului că epoca profesorilor de vocaţie s-a încheiat. Atunci, dacă îl ţinem pe tânăr un an în plus la şcoala din sat, este clar că nu are decât de pierdut.

    Şi ca să răspund, examenul de admitere este singura soluţie corectă pentru trecerea în ciclul liceal. El trebuie susţinut acolo unde numărul de candidaţi este mai mare decât numărul de locuri. Ar trebui să aibă ponderi egale, câte 50 %, nota de la admitere şi media generală din clasele V-VIII.

    - Pentru că am ajuns la licee, este necesar acel Bacalaureat profesional ?

    - Nu sunt de accord cu masacrarea- cu ghilimelele de rigoare- absolvenţilor care susţin examenul de Bacalaureat. Un rezultat bun e un procentaj de promovabilitate de 70 %. Dacă este de 90 %, trebuie controlat de ce, dacă e un liceu de elită sau altceva. La fel, sub 50 % trebuie verificat din ce motive nivelul este atât de redus. Aceste cifre se încadrează de altfel şi în curba lui Gauss. Consider că reforma învăţământului liceal trebuie să cuprindă obligatoriu introducerea Bacalaureatului profesional.

    Într-o primă formă BAC-ul dă dreptul la urmarea tuturor de învăţământ superior. BAC-ul profesional ar impune o anumită direcţionare, în zona învăţământului tehnic.

    - Sunteţi de acord să exprimaţi o opinie vizavi de calitatea corpului didactic ?

    - Calitatea corpului didactic, cu referire la generaţiile mai tinere, este legată de calitatea învăţământului superior. Atâta timp cât patru universităţi din România se situează după locul 700 într-un clasament mondial şi de restul nu se pomeneşte nimic, nu rămâne decât să judecăm singuri calitatea absolvenţilor care vin să predea. Apoi este salarizarea foarte proastă, încât nu atrage personal de înaltă competenţă. Şcoala românească e bună, învăţământul universitar este slab.

    - Dacă învăţământul superior produce şomeri pe bandă rulantă, cum vedeţi chestiunea şcolilor profesionale?

    - Se impune revenirea de urgenţă la şcolile profesionale.Ideea înfiinţării şcolilor de arte şi meserii a fost bună dar titulatura era greşită şi exprima de fapt un fals. Elevii erau păcăliţi cu titlul. Mult mai potrivit e să spunem “şcoală profesională”, să fie asimilată cu doi ani de liceu şi să poată fi completată ulterior cu alte studii. Şi meseriile ar trebui să aibă un caracter mai larg, să se încadreze într-o mobilitate profesională. În prezent nu există o situaţie cu necesarul forţei de muncă pe diverse profesiuni dar avem o situaţie cu numărul de şomeri pe profesiuni. Exact pe dos.

    - După o viaţă de dascăl şi o carieră profesională de invidiat, vă rog să daţi o notă Învăţământului Românesc.

    - Ştiţi cum se spune: Şcoala este expresia societăţii, nu poate fi mai bună sau mai rea decât societatea . Este adevărat că şcoala poate devansa progresul, iar în actuala situaţie investiţia în şcoală rămâne cea mai profitabilă pe termen mediu şi lung. Pentru învăţământul preuniversitar dau nota 6 iar pentru învăţământul superior numai 5.

     

     

Actualitate, Interviul Săptămânii, Stirea Zilei

Despre autor

Informatie in curs de actualizare