Breaking News

Breaking News

Dâmbovițenii din Spania vor fi obiectul unui studiu despre diasporă

Noi 02, 2017

Diaspora românească din Spania face obiectul celui mai complex demers de cercetare științifică realizat vreodată la nivelul Uniunii Europene (UE). Studiul, care debutează astăzi, 2 noiembrie, la Castellón de la Plana, Spania, este realizat de grupul de cercetare egolab-GRAFO, din cadrul Universității Autonome din Barcelona, în colaborare cu cercetători din alte șapte universități din Spania, România, Germania, Elveția și Statele Unite ale Americii. Partenerul din România în acest studiu științific este Institutul de Cercetări al Universității din București, prin grupul de cercetare pentru Grafuri și Rețele Sociale „GraphNets”.

Proiectul ORBITS: Rolul Câmpurilor Sociale Transnaţionale în Emergenţa, Menţinerea şi Descompunerea Enclavelor Etnice şi Demografic va analiza diaspora românească din Spania concentrată în două enclave demografice, adică locuri unde românii reprezintă mai mult de 10% din totalul populației, Castelló de la Plana (Valencia) și Roquetas de Mar (Almería). În urma unui studiu etnografic anterior, derulat în prima parte a proiectului, s-a constatat că românii din cele două localități provin, preponderent, din județele Dâmbovița, respectiv Bistrița-Năsăud. Prin urmare, studiul va porni de la rutele de migrație dintre Castelló de la Plana (Valencia) – Dâmbovița și Roquetas de Mar (Almería)  – Bistrița-Năsăud.

„Acest proiect își propune să analizeze conexiunile românilor plecați în Spania cu cei rămași acasă, dar și cu alți români, care trăiesc în alte state ale lumii. Această țesătură de relații, din care fac parte membrii familiei, prietenii și cunoscuții, ne ajută să înțelegem strategiile lor de supraviețuire, cum își conservă identitatea națională, dar și modul în care circulă între ei informațiile, bunurile materiale, banii, ideile și valorile”, susține Marian-Gabriel Hâncean, conferențiar universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București, liderul echipei de cercetători români implicați în proiect.

Pornind din Castelló de la Plana (Valencia) și Roquetas de Mar (Almería), proiectul urmărește conexiunile interpersonale dezvoltate de români în aceste orașe, legăturile lor cu locurile de origine, județele Dâmbovița și, respectiv, Bistrița-Năsăud, dar și cu alte țări. În acest fel, va fi posibilă înțelegea dinamicii care apare în ceea ce se numește „câmpuri transnaționale” și a fluxurilor de comunicații sociale între locuri din țări diferite. Proiectul ORBITS va studia și rețeaua de instituții, firme și organizații care facilitează migrația românilor și va oferi, pentru prima dată, o analiză cuprinzătoare a modalităților de comunicare între o parte a diasporei române în Europa.

În România, cercetarea de teren va debuta în județul Dâmbovița, și se va desfășura în paralel cu cea realizată în Castelló de la Plana (Valencia). Colectarea datelor în 7 de Mar (Almería) și Bistrița-Năsăud se va desfășura simultan, în vara anului viitor.

„O noutate o reprezintă faptul că, pentru a înțelege legăturile românilor din Europa, studiul colectează, în mod sistematic, date despre relațiile pe care migranții și nemigranții le întrețin cu oameni din alte țări decât România și Spania, pentru a înțelege legăturile lor din Europa. În total, vom solicita participarea a 600 de persoane la sondaj, atât în România, cât și în Spania. Datele colectate sunt anonime, astfel încât, grupul de cercetare nu va păstra informații personale mai mult decât timpul necesar pentru realizarea contactelor și pregătirea setului de date. De asemenea, în cadrul proiectului ORBITS, vor mai fi realizate interviuri aprofundate în ambele țări pentru a avea o perspectivă mai bună asupra cauzelor și motivațiilor diferitelor fenomene identificate”, precizează José Luis Molina, profesor universitar la Universitatea Autonomă din Barcelona, Departamentul de Antropologie Socială și Culturală, antropolog economic și specialist în etnografie și analiza rețelelor sociale personale.

Rezultatele obținute în urma acestui studiu sunt utile atât din perspectiva cercetării științifice, cât și din perspectiva politicilor publice. Proiectul poate fi de interes inclusiv pentru autoritățile publice din România, deoarece va oferi răspunsuri de profunzime cu privire la motivele pentru care românii decid să plece din țară, factorii care influențează  deciziile de revenire în țară, modul în care migrația se produce prin intermediul rețelelor de familie, prieteni și cunoștințe, dar și modul în care migranții români comunică și circulă resurse prin intermediul rețelelor de migrație.

„Proiectul de cercetare ORBITS adoptă o abordare inovatoare în studiul mobilității și migrației internaționale. În primul rând, este excepțional faptul că două echipe, una în România și cealaltă în Spania, colectează simultan date despre relațiile sociale existente între persoane care trăiesc în locuri diferite. În acest fel, va fi posibilă vizualizarea uriașelor conexiuni pe care oamenii le creează între două locuri îndepărtate, ceea ce va oferi informații bogate și complexe despre rețelele sociale care sprijină diaspora românească”, declară Miranda Lubbers, profesor universitar la Universitatea Autonomă din Barcelona, Departamentul de Antropologie Socială și Culturală, directoarea laboratorului de rețele personale și comunități egolab-GRAFO, expert în migrație și transnaționalism.

Proiectul ORBITS  va dura până în 2020.

Aproximativ 20 de milioane din cetățenii născuți în Uniunea Europeană (UE), ceea ce reprezintă un procent de 4% din totalul populației, trăiau în 2015 într-o altă țară UE decât cea de proveniență, potrivit unor statistici despre migrație realizate de Organizația Națiunilor Unite. După Polonia, România este cea de-a doua cea mai importantă sursă de migrație la nivelul european.

Pentru mai multe informații, accesați pagina de web: http://pagines.uab.cat/orbits/ro

WhatsApp Image 2017-11-02 at 12.37.38

Actualitate, Flash

Despre autor

Informatie in curs de actualizare
Etichete: