Timp de aproape patru ani de zile, fosta conducere portocalie a judeţului şi-a făcut un titlu de glorie, cel puţin declarativ, din atragerea de investiţii, în special pe fonduri europene. Aproape că nu era săptămână în care baronul Florin Popescu să nu întocmească clasamente ori să nu scoată din mânecă proiecte de milioane de euro, precum magicienii iepurii din joben, şi nu puţini au fost naivii care chiar au crezut că va curge lapte şi miere, măcar pe şanţurile care mărginesc cele mai importante drumuri ale judeţului.
Că lucrurile n-au stat chiar aşa, că una este cu vorba şi alta cu fapta, s-au convins destul de repede. Neregulile identificate în desfăşurarea proceselor de atribuire a contractelor, dublate de neseriozitatea unor constructori, au generat nu numai întârzieri în derularea unor investiţii de importanţă vitală pentru dezvoltarea judeţului, dar şi aplicarea unor corecţii a căror valoare se ridică la sume de ordinul zecilor de milioane de euro. Este cazul proiectului cunoscut drept Drumul Sudului ori al proiectului de la Spitalul Judeţean de Urgenţă. Probleme grave au dus la rezilierea unor contracte de lucrări la reţelele de apă-canal din Titu şi Găeşti şi la rezilierea contractului de reabilitare şi introducere în circuitul turistic a Palatului Brâncovenesc de la Potlogi.
Şi dacă naşu’ Popescu a lăsat prăpăd în urmă, finul Boriga bifează şi el realizări la fel de nocive pentru municipiul Târgovişte: proiectul centurii ocolitoare a oraşului este amorţit de luni de zile şi sunt înregistrate foarte mari întârzieri la proiectul de regenerare urbană. Pe înţelesul tuturor, Primăria Târgovişte a ajuns şi din acest punct de vedere într-o fundătură şi riscă să piardă zeci de milioane de euro, bani europeni.
Nu susţinem că nu au fost făcute şi unele lucruri bune, dar eşecurile, erorile, spun unii şi ilegalităţile comise în timpul administraţiei portocalii s-au soldat cu urmări dramatice: datorii de sute de miliarde în contul Consiliului Judeţean şi găuri negre, societăţi comerciale cu capital public, a căror aducere pe linia de plutire va implica costuri şi eforturi considerabile din partea actualei conduceri a CJ Dâmboviţa.
Şi dacă banul public a fost cheltuit în bătaie de joc, cu un eşec răsunător s-au soldat şi mult trâmbiţatele încercări de atragere a investiţiilor directe în economie. Au fost băgaţi bani cu nemiluita în aşa-zisul Parc tehnologic de la Priboiu, pentru ca halele şi clădirile administrative să zacă aproape pustii. Nici la Parcul Industrial Moreni situaţia nu e roz şi trebuie amintită ţeapa cu fabrica de produse electronice de la Dărmăneşti, caracteristică pentru ce s-a întâmplat cu economia dâmboviţeană în ultimii ani. Şi tot în mandatul lui Florin Popescu s-au desfiinţat câteva sute de firme din judeţ şi alte câteva sute au ajuns în pragul insolvenţei. A fost oprită activitatea de producere a energiei electrice la Termocentrala Doiceşti, iar Combinatul de Oţeluri Speciale a intrat într-un declin fără precedent. Urmarea directă a fost scăderea numărului locurilor de muncă în industrie şi creşterea numărului şomerilor înregistraţi până aproape de 16.000 de persoane, majoritatea din categoriile greu integrabile pe piaţa muncii. Rata şomajului în Dâmboviţa a urcat la 7,7%, fiind cu 2,1 puncte procentuale peste media pe ţară, cu slabe speranţe de redresare într-un interval de timp cât de cât previzibil.
Cu totul altfel ar fi stat lucrurile dacă firmele dâmboviţene ar fi executat într-o măsură mai mare proiectele de investiţii finanţate din bani publici. O parte din bani ar fi rămas în judeţ şi o cotă parte din impozite s-ar fi întors în vistieria CJD. Echipa USL s-a văzut nu numai în situaţia de a plăti oalele sparte, dar are o problemă majoră cu redresarea economiei dâmboviţene.
Cum s-a exprimat şi preşedintele Adrian Ţuţuianu, „chiar dacă nu sunt trecute în fişa postului, sunt lucruri care ne preocupă în foarte mare măsură, din perspectiva locurilor de muncă, dar şi a veniturilor”, însă care nu se rezolvă peste noapte.
Şi un bun exemplu în sensul că se poate avem la Găeşti, unde un proiect de dezvoltare fezabil, susţinut de conducerea judeţului, a fost finanţat de Guvernul Ponta, rezultatul direct fiind crearea câtorva sute de locuri de muncă într-o nouă capacitate de producţie a uzinei ARCTIC.
Şi dacă atenţia conducerii judeţului este îndreptată spre finalizarea cât mai rapidă a proiectelor începute, nu lipseşte nici preocuparea pentru atragerea unor investiţii generatoare de locuri de muncă. Este şi motivul pentru care au loc întâlniri frecvente cu oamenii de afaceri interesaţi să desfăşoare activităţi economice în Dâmboviţa. Nu în ultimul rând trebuie remarcată atitudinea prefectului Victor Sanda, care a solicitat din partea instituţiilor statului o atitudine corectă şi mai prietenoasă faţă de mediul de afaceri.
