Interviu cu ing. Costel Preda, directorul executiv al Direcţiei Silvice Dâmboviţa

Printr-un efort conjugat al echipei manageriale şi personalului din subordine, a doua parte a anului trecut a însemnat relansarea economică a Direcţiei Silvice Dâmboviţa, reaşezarea lucrurilor pe un făgaş normal.

A fost un adevărat tur de forţă al directorului executiv Costel Preda, care a însemnat nu numai recuperarea pierderilor de 750.000 lei, cât însumau în mai 2012, la preluarea mandatului, ci şi încheierea anului cu un profit considerabil, de aproape un milion de lei. Un bilanţ mai mult decât încurajator, care a permis promovarea unui program economic ambiţios pentru 2013. Aflându-ne la finalul activităţilor consacrate Lunii plantării arborilor, am considerat că este binevenit un dialog cu directorul Costel Preda, omul cel mai în măsură să ne vorbească despre pulsul silviculturii dâmboviţene.

VD: Domnule director, s-a scurs deja o bună parte din 2013. Care sunt rezultatele cu care aţi încheiat primul trimestru al anului?

CP: Am încheiat acest prim trimestru cu depăşiri la toţi indicatorii economici. A fost mult de muncă, dar am reuşit să executăm tăieri de îngrijire pe 723 hectare, aproape de două ori şi jumătate suprafaţa planificată. Am exploatat 40.000 de metri cubi de masă lemnoasă, dintr-un total de 136.000 mc, cât este planul anual şi am pus în valoare 35.000 mc masă lemnoasă. Potrivit bilanţului după primele trei luni, Direcţia Silvică Dâmboviţa a înregistrat o cifră de afaceri de 100 miliarde de lei, cu 30 de miliarde peste aceea planificată.

VD: În intervalul 15 martie – 15 aprilie au avut loc activităţi susţinute având ca scop regenerarea pădurilor. Sunteţi mulţumit de modul în care a decurs Luna plantării arborilor în Dâmboviţa?

CP: Calendaristic, dacă pot spune aşa, Luna plantării arborilor s-a încheiat pe 15 aprilie, dar noi am închis toate şantierele de împădurire încă din 8 aprilie. Am realizat 24 de hectare de împăduriri integrale, dintr-un program de 33 hectare. Diferenţa de 9 hectare se va face în munte, cu puieţi din specii de răşinoase, imediat după topirea zăpezii. Pentru a realiza programul de împăduriri, 134.000 de puieţi au fost asiguraţi de Pepiniera Centrală Găeşti. Alți 200.000 de puieţi au fost livraţi de Pepiniera Centală mai multor direcţii silvice din ţară, 2.000 de bucăţi au fost vândute unor persoane fizice şi, din excedentul de puieţi, 40.000 bucăţi au fost acordate cu titlu gratuit unor unităţi administrativ-teritoriale care au realizat împăduriri. Aş enumera aici Consiliul Judeţean, primăriile Târgovişte, Şotânga, Potlogi, Băleni. În prezent, lucrăm la înfiinţarea pepinierelor cantonale pe 307 ari şi se face semănătură pe 485 ari la Pepiniera Centrală Găeşti.

VD: Care sunt obiectivele pe care le aveţi în vedere în perioada imediat următoare?

CP: Sunt în derulare controale de fond la toţi pădurarii şi continuă activitatea de mangalizare. Avem în plan obţinerea unei cantităţi de 500 tone de mangal, pentru consum intern şi export. Va continua exploatarea masei lemnoase şi valorificarea acesteia, pentru a realiza cifra de afaceri propusă, profit şi pentru a putea asigura salariile personalului silvic. În viitorul apropiat, urmează să fie efectuate lucrări de întreţinere a plantaţiilor şi o componentă deosebită a activităţii noastre este asigurarea integrităţii fondului forestier.

VD: Se vorbeşte tot mai insistent despre regionalizare şi, în contextul acestui proces administrativ, despre repartizarea sediilor regionale pentru diversele deconcentrate şi regii ale statului. Care sunt atuurile Direcţiei Silvice Dâmboviţa şi ce consideraţi că trebuie făcut pentru ca sediul regional să fie stabilit la Târgovişte?

CP: Consider că atuul principal al Direcţiei Silvice Dâmboviţa pentru a deveni sediu regional este poziţionarea, la distanţe rezonabile faţă de sediile celorlalte direcţii. Suntem aproape de centrul viitoarei regiuni şi, dacă ne amintim de trecut, înţelegem că nu degeaba a fost aleasă Târgoviştea capitală. Ca suprafaţă de fond forestier suntem pe locul trei şi avem pe teritoriul nostru 70% din Parcul Natural Bucegi. Nu în ultimul rând, este vorba de sediul pe care îl avem şi care se pretează să fie sediu regional. Are patru nivele cu suprafaţa de 1.000 de metri fiecare şi toate dotările necesare.