Cu foarte puţine excepţii, politicienii locali au evitat să se războiască unii cu alţii în aceste zile. Nu suntem siguri dacă la mijloc a fost un dram de pioşenie, un rest de bun simt, ipocrizie, ori clasicul calcul pur politicianist. Am remarcat însă că nu le-a stat rău unor oameni politici să fie mai mult oameni şi în mai mică măsură politicieni, să aprindă câte o lumânare pe Calea Luminii ori să se mai închine din când în când. Să îşi amintească, poate, că nimeni nu împărăţeşte lumea, ori că toate, şi mai mult decât orice puterea, sunt trecătoare. Şi dacă tot, au unii dintre ei pâinea şi cuţitul, să măsoare mai bine şi să taie cu mai multă dreptate. Să fie mai aproape de oameni şi nu numai atunci când au un interes imediat, când una spun dar în realitate se luptă pentru şi mai multă putere, cum spuneam, mai efemeră decât orice pe lumea asta.