Odată cu adoptarea noii legi a pajiştilor au fost eliminate mai multe prevederi ambigue, care lăsau loc de interpretări, în funcţie de interesele unora dintre reprezentanţii administraţiilor publice locale. Concret, a fost completată definiţia utilizatorului de păşuni şi fâneţe – acesta fiind crescătorul de animale care deţine legal dreptul de folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale aflate în proprietatea sa sau prin cosire cel puţin odată pe an. Toader Mănescu, crescător de animale din Runcu şi membru al unei asociaţii de profil, a apreciat că o altă măsură binevenită este aceea privind durata contractelor de concesiune sau închiriere, care va fi cuprinsă între 7-10 ani, ceea ce oferă utilizatorului de păşuni şi fâneţe posibilitatea să întocmească un plan de dezvoltare pentru care solicită resurse. Este reglementată obligaţia asigurării încărcăturii minime cu animale- ovine sau bovine şi este instituit dreptul de preferinţă.
Adică asociaţiile locale ale crescătorilor de animale au prioritate la concesiunea sau închirierea pajiştilor permanente aflate în domeniul public privat al unităţilor administrativ – teritoriale.
