Membrii Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și membrii comisiilor juridice, pentru drepturile omului și, respectiv, pentru sănătate din Senat și Camera Deputaților au avut marți, 15 noiembrie 2022, o serie de întâlniri cu raportorul Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului, Constantinos Efstathiou (Cipru, Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor), în contextul vizitei pe care parlamentarul cipriot a efectuat-o în zilele de 15 și 16 noiembrie a.c., la București, în pregătirea celui de-al 11-lea raport privind implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
La aceste întâlniri au participat senatorii: Titus Corlățean și Simona Spătaru, membri ai Delegației române la APCE; Anca Dana Dragu, președinta Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități; Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și membru al Delegației române la APCE; prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate; Patricia Simina Arina Moș și Sorin-Cristian Mateescu, membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
La reuniunea cu membrii Delegației Parlamentului României la APCE, senatorul Corlățean a menționat că un număr semnificativ de cauze, în care țara noastră a fost condamnată de Curte, au vizat probleme sistemice din trecut, precum restituirea proprietăților confiscate în timpul regimului comunist. Aceste deficiențe au fost constatate în hotărârea-pilot Maria Atanasiu și alții împotriva României din 2010, în urma căreia autoritățile naționale au adoptat Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Senatorul Corlățean a relevat, de asemenea, necesitatea reînființării unei structuri parlamentare la nivelul Parlamentului României, care să exercite un control parlamentar eficace cu privire la executarea, de către Guvern, a hotărârilor CEDO și din care să facă parte, ex officio, membrii Delegației române la APCE.
Președinta Comisiei pentru drepturile omului, senatoarea Anca Dragu, a evidențiat nevoia adaptării, în continuare, a cadrului legislativ național la prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și la jurisprudența CEDO în vederea evitării pe viitor a unor noi condamnări ale statului român. În acest sens, a făcut referire la agenda în materia drepturilor omului pe care a promovat-o, începând din anul 2020, în calitate de președintă a Senatului și, în momentul de față, președintă a Comisiei senatoriale pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, care a inclus teme, precum: obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești în procesele penale; creșterea vârstei consimțământului pentru actele sexuale cu un minor, în concordanță cu practica CEDO; asigurarea unei protecții adecvate pentru persoanele care suferă de tulburări mintale.Totodată, s-a referit la activitatea Comisiei de anchetă a Senatului privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial, aflate în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului. Comisia va prezenta în perioada următoare o serie de concluzii și recomandări, care vor sta la baza unor inițiative legislative de îmbunătățire a protecției copiilor din respectivele centre rezidențiale.La rândul său, președintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, a trecut în revistă proiectele de lege aflate în diverse faze ale procesului legislativ, care urmăresc modificarea legislației interne în concordanță cu hotărârile pronunțate de CEDO împotriva României. În context, a menționat că noile legi ale justiției, recent adoptate, au inclus posibilitatea contestării la instanța de contencios administrativ a măsurii revocării din funcție a procurorilor cu funcție de conducere, fiind astfel remediată deficiența constatată în cauza Kövesi (imposibilitatea contestării încetării premature a mandatului la conducerea DNA).
S-a referit de asemenea la inițiativa legislativă pe care a demarat-o pentru modificarea OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, demers care are ca scop respectarea principiului egalității armelor între stat și cetățean. În acest sens, a făcut referire și la memorandumul Guvernului referitor la măsurile pentru garantarea executării hotărârilor judecătorești împotriva unui debitor public, conform jurisprudenței CEDO, document care vizează neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unui debitor public (grupul de cauze Săcăleanu împotriva României).
Președintele Comisiei pentru sănătate, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, a subliniat obligația statului de a asigura dreptul la sănătate și de a facilita accesul la tratamente de ultimă generație pentru fiecare cetățean, inclusiv pentru cei integrați în sistemul penitenciar. Cu privire la pacienții cu afecțiuni mintale, președintele Comisiei de sănătate a arătat că majoritatea dintre cei care își pot exprima un consimțământ informat preferă să trăiască în mediul familial, instituționalizarea fiind o măsură luată în ultimă instanță. De asemenea, s-a referit la inițiativa creării unei rețele de sprijin pentru acces la tratament antiretroviral, destinată românilor cu HIV/SIDA din afara țării.
Pe parcursul întrevederilor, Constantinos Efstathiou, raportorul APCE a salutat progresele substanțiale făcute de România în executarea unor hotărâri complexe, cu caracter sistemic, în contextul întârzierilor înregistrate de-a lungul anilor în procedura de implementare a hotărârilor CEDO. A evidențiat în acest sens inițierea, de către autoritățile române, a unor proiecte de lege menite să surmonteze neajunsurile constatate de Curte.
Raportorul a relevat totodată necesitatea consolidării funcției de agent guvernamental și a ridicării profilului său, pentru a se asigura o eficacitate sporită a coordonării interinstituționale în procesul de executare a hotărârilor CEDO. Nu în ultimul rând, oficialul APCE a confirmat importanța unei structuri parlamentare specializate pentru controlul parlamentar al executării hotărârilor Curții.
La reuniunea cu membrii Delegației Parlamentului României la APCE, senatorul Corlățean a menționat că un număr semnificativ de cauze, în care țara noastră a fost condamnată de Curte, au vizat probleme sistemice din trecut, precum restituirea proprietăților confiscate în timpul regimului comunist. Aceste deficiențe au fost constatate în hotărârea-pilot Maria Atanasiu și alții împotriva României din 2010, în urma căreia autoritățile naționale au adoptat Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Senatorul Corlățean a relevat, de asemenea, necesitatea reînființării unei structuri parlamentare la nivelul Parlamentului României, care să exercite un control parlamentar eficace cu privire la executarea, de către Guvern, a hotărârilor CEDO și din care să facă parte, ex officio, membrii Delegației române la APCE.
Președinta Comisiei pentru drepturile omului, senatoarea Anca Dragu, a evidențiat nevoia adaptării, în continuare, a cadrului legislativ național la prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și la jurisprudența CEDO în vederea evitării pe viitor a unor noi condamnări ale statului român. În acest sens, a făcut referire la agenda în materia drepturilor omului pe care a promovat-o, începând din anul 2020, în calitate de președintă a Senatului și, în momentul de față, președintă a Comisiei senatoriale pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, care a inclus teme, precum: obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești în procesele penale; creșterea vârstei consimțământului pentru actele sexuale cu un minor, în concordanță cu practica CEDO; asigurarea unei protecții adecvate pentru persoanele care suferă de tulburări mintale.Totodată, s-a referit la activitatea Comisiei de anchetă a Senatului privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial, aflate în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului. Comisia va prezenta în perioada următoare o serie de concluzii și recomandări, care vor sta la baza unor inițiative legislative de îmbunătățire a protecției copiilor din respectivele centre rezidențiale.La rândul său, președintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, a trecut în revistă proiectele de lege aflate în diverse faze ale procesului legislativ, care urmăresc modificarea legislației interne în concordanță cu hotărârile pronunțate de CEDO împotriva României. În context, a menționat că noile legi ale justiției, recent adoptate, au inclus posibilitatea contestării la instanța de contencios administrativ a măsurii revocării din funcție a procurorilor cu funcție de conducere, fiind astfel remediată deficiența constatată în cauza Kövesi (imposibilitatea contestării încetării premature a mandatului la conducerea DNA).
S-a referit de asemenea la inițiativa legislativă pe care a demarat-o pentru modificarea OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, demers care are ca scop respectarea principiului egalității armelor între stat și cetățean. În acest sens, a făcut referire și la memorandumul Guvernului referitor la măsurile pentru garantarea executării hotărârilor judecătorești împotriva unui debitor public, conform jurisprudenței CEDO, document care vizează neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unui debitor public (grupul de cauze Săcăleanu împotriva României).
Președintele Comisiei pentru sănătate, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, a subliniat obligația statului de a asigura dreptul la sănătate și de a facilita accesul la tratamente de ultimă generație pentru fiecare cetățean, inclusiv pentru cei integrați în sistemul penitenciar. Cu privire la pacienții cu afecțiuni mintale, președintele Comisiei de sănătate a arătat că majoritatea dintre cei care își pot exprima un consimțământ informat preferă să trăiască în mediul familial, instituționalizarea fiind o măsură luată în ultimă instanță. De asemenea, s-a referit la inițiativa creării unei rețele de sprijin pentru acces la tratament antiretroviral, destinată românilor cu HIV/SIDA din afara țării.
Pe parcursul întrevederilor, Constantinos Efstathiou, raportorul APCE a salutat progresele substanțiale făcute de România în executarea unor hotărâri complexe, cu caracter sistemic, în contextul întârzierilor înregistrate de-a lungul anilor în procedura de implementare a hotărârilor CEDO. A evidențiat în acest sens inițierea, de către autoritățile române, a unor proiecte de lege menite să surmonteze neajunsurile constatate de Curte.
Raportorul a relevat totodată necesitatea consolidării funcției de agent guvernamental și a ridicării profilului său, pentru a se asigura o eficacitate sporită a coordonării interinstituționale în procesul de executare a hotărârilor CEDO. Nu în ultimul rând, oficialul APCE a confirmat importanța unei structuri parlamentare specializate pentru controlul parlamentar al executării hotărârilor Curții.
