• Impactul negativ al majorării taxelor și impozitelor: Majoritatea respondenților consideră că recenta creștere a fiscalității va avea efecte severe asupra afacerilor. Ei anticipează scăderea cererii și a vânzărilor, reducerea investițiilor și chiar radierea unor firme, pe fondul diminuării consumului și a puterii de cumpărare a populației. Unii antreprenori se tem de un val de blocaje financiare ca efect al noilor politici fiscale.

• Provocări curente ale firmelor: Chiar înaintea adoptării noilor măsuri, firmele locale se confruntau deja cu multiple dificultăți:

• • Costuri în creștere: Au fost menționate scumpirea energiei și a materiilor prime, care duc la cheltuieli operaționale tot mai mari;

• • Cerere redusă și blocaje financiare: Un număr semnificativ de respondenți acuză scăderea comenzilor și a cererii din partea clienților, precum și întârzierea plăților, factori ce pot genera blocaje de lichidități și incapacitate de plată. Se anticipează astfel o scădere a cifrei de afaceri și a profitabilității în următoarele luni.

• • Deficit de forță de muncă calificată: Lipsa personalului disponibil și calificat reprezintă o preocupare majoră. „Lipsa forței de muncă” este enumerată printre riscurile și provocările care pot limita activitatea firmelor.

• • Instabilitate legislativă și birocrație: Deși nu a fost explicit întrebat în sondaj, din comentariile libere reiese nemulțumirea legată de schimbările frecvente ale legislației și procedurile birocratice excesive. Antreprenorii simt nevoia unui mediu de afaceri mai simplificat și previzibil.

• Riscuri anticipate pe termen scurt (3-6 luni): Întrebați despre perspectiva imediată, respondenții se așteaptă preponderent la înrăutățirea situației:
  • Reducerea activității și reducerea investițiilor: Mulți antreprenori prognozează o încetinire a planurilor de investiții și chiar restrângerea activității firmelor, pe fondul noilor costuri fiscale. Unii iau în calcul radierea firmelor.
  • Creșterea prețurilor: Majorarea TVA și majorarea accizelor vor conduce la scumpiri în lanț. Antreprenorii locali avertizează că vor apărea „noi pusee inflaționiste”, ceea ce va diminua și mai mult puterea de cumpărare a clienților.
  • Pierderea competitivității externe: Se remarcă teama că România își va pierde avantajele competitive față de alte țări din regiune. Un exemplu dat în comentarii: „Bulgaria oferă condiții mai avantajoase, ceea ce ar putea tenta unele firme românești să își mute activitatea peste graniță.„

• Percepția asupra politicilor publice: Tonul general al opiniilor este unul de nemulțumire față de politicile guvernamentale actuale. Stabilitate fiscală și predictibilitate legislativă sunt termeni repetați în răspunsurile antreprenorilor ca nevoi stringente.

• Recomandări către Guvern din partea antreprenorilor: Chestionați ce măsuri concrete ar propune autorităților, respondenții au oferit numeroase soluții și sugestii, printre care cele mai des menționate au fost:
  • Predictibilitate și consultare: Orice pachet de măsuri ar trebui dezbătut cu mediul de afaceri înainte de adoptare, pentru a evalua impactul;
  • Mulți antreprenori cer renunțarea la o parte din noile taxe sau cel puțin implementarea lor graduală;
  • Creșterea eficienței colectării și reducerea evaziunii: Respondenții sugerează că statul ar trebui să îmbunătățească colectarea taxelor existente. Totodată, combaterea evaziunii și extinderea bazei de impozitare către zonele gri ale economiei sunt văzute ca soluții preferabile supraimpozitării celor deja conformi;
  • Optimizarea cheltuielilor publice: O cerință fermă este ca statul să își reducă propriile cheltuieli. Se propune ajustarea cheltuielilor înainte de majorarea taxelor, astfel încât efortul consolidării fiscale să fie împărțit echitabil;
  • Măsuri de sprijin pentru IMM-uri: Antreprenorii locali solicită programe de sprijin dedicate întreprinderilor mici și mijlocii, care constituie majoritatea covârșitoare a mediului de afaceri dâmbovițean. Printre idei se numără: acordarea de facilități fiscale pentru start-up-uri (de exemplu, scutiri sau reduceri de impozite în primii 2-3 ani de activitate), scheme de ajutor pentru acoperirea parțială a costurilor cu energia și utilitățile, precum și acces extins la finanțări nerambursabile.
  • Formarea forței de muncă: Se cere implicare în formarea profesională a tinerilor pe meserii cerute pe piață. Acest lucru ar putea atenua deficitul de personal calificat pe termen mediu;
  • Reducerea birocrației și digitalizare: Simplificarea interacțiunilor cu statul este esențială pentru antreprenori;

În concluzie, antreprenorii dâmbovițeni resimt presiuni crescânde și privesc cu îngrijorare perioada următoare, însă formulează și soluții constructive. Ei cer predictibilitate și parteneriate. 

Mediul de afaceri din județul Dâmbovița își dorește să fie parte a soluției, nu o victimă a problemelor economice.

Antreprenorii locali au demonstrat reziliență, creativitate și capacitate de adaptare în ultimii ani dificili. Cu un cadru economic și politic favorabil sau cel puțin echilibrat și previzibil, ei pot continua să creeze valoare, locuri de muncă și dezvoltare în regiune.

Mesajul către decidenți este unul de colaborare pentru a găsi împreună măsuri echilibrate și durabile, care să nu compromită viitorul economic al județului.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița va rămâne un partener de dialog activ, militând pentru stabilitate fiscală, corectitudine și sprijin pentru mediul de afaceri local.

Sondajul realizat: https://forms.gle/BEEMVSYag99xdXM57