– În primul rând, pentru judeţul Dâmboviţa trebuie să avem în vedere un program strategic structurat de dezvoltare. Trebuie să ţinem cont că este un moment foarte important de care trebuie să beneficiem, fiindcă vor avea loc modificări importante privind forma de organizare a României, va trebui să organizăm regiunile, judeţele nu vor dispărea, vor rămâne ca entităţi de sine stătătoare şi este important să avem o strategie, cum cere Uniunea Europeană, integrată atât la nivel local, cât şi la nivel regional. În acest sens, judeţul nostru ar avea ca proiecte importante dezvoltarea infrastructurii, şi aici mă refer în special la drumuri, ca să putem să dezvoltăm mediul de afaceri şi să atragem investitori, fiindcă punctul nostru cel mai important din programul de guvernare este crearea de locuri de muncă. Ca să putem face acest lucru este esenţial să dezvoltăm infrastructura drumurilor şi mă refer la terminarea drumului din munte, care reprezintă o cheie pentru proiectul staţiunii din munte la nivel european, ceea ce înseamnă şi locuri de muncă, drumul Subcarpatica pentru partea de nord a judeţului, pentru a reuşi să unim cele trei văi din zonă. De asemenea, drumul Bucureşti – Târgovişte şi Târgovişte – Sinaia DN 71, care trebuie reabilitat şi necesită dezvoltarea unui proiect de drum pe patru benzi. Totodată, dorim să susţinem ceea ce, la un moment dat, guvernele s-au angajat, dar nu au făcut, şi anume şoseaua pe patru benzi care să meargă până la investitorul de la Boteni – Titu. La nivelul CJD, există preocuparea atragerii de investitori din China pentru a rezolva problema de investiţie la Termocentrala de la Doiceşti. Au fost discuţii cu investitori români şi străini pentru a dezvolta Parcul de la Priboiu, unde trebuie să creăm locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, există discuţii cu investitori străini pentru dezvoltarea staţiunii montane Padina-Peştera. Este esenţial ca tinerii să-şi găsească un loc de muncă, astfel vor creşte încasările de impozite şi taxe care rămân la nivelul comunităţii, aport important la buget şi aşa mai departe. Este un lanţ care duce la dezvoltarea economică pe verticală şi pe orizontală. Trebuie să amintim şi impactul important al ajutorului de stat acordat de Guvernul Ponta firmei Arctic Găeşti şi, într-un an şi jumătate, în sudul judeţului se vor crea peste 560 de locuri de muncă, în mod direct şi peste 800 de locuri de muncă pe orizontală. Şi eu şi colegii mei dorim să susţinem toate proiectele care privesc dezvoltarea judeţului Dâmboviţa.
– Guvernul al cărui reprezentant în plan parlamentar sunteţi a anunţat şi şi-a asumat o serie de măsuri economice. Care credeţi că vor fi efectele aplicării lor?
– Este un an greu, în care trebuie să facem prima plată pentru împrumuturile României de la organismele internaţionale şi această plată nu este deloc mică, se situează la circa 15 miliarde de euro, ceea ce este foarte mult. Vom face acest lucru. În al doilea rând, guvernul şi-a propus să restituie banii câştigaţi în instanţă de către categoriile sociale care au fost afectate de tăierile ilegale ale Guvernului Boc şi vom face şi acest efort. De asemenea, dorim să creăm în acest an un moment de reformă. De aceea, discutăm de modificarea Constituţiei, despre teme importante prin care vrem să reducem cheltuielile în administraţie. Există o preocupare de a gestiona foarte bine banul public şi de a ne ţine promisiunile pe care le-am făcut în campania electorală. Ne asumăm crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea mediului economic. Va fi un an greu 2013. Un an mai bun va fi anul 2014. Dar noi am spus că nu vom tăia pensii, nu vom tăia salarii. Noi venim să corectăm aceste greşeli.
– Nu se fac tăieri, dar, iată, cresc preţurile, impozitele şi taxele…
– Există o confuzie generală. Impozitele şi taxele locale sunt aprobate de comunităţile locale. De fapt, guvernul, conform Codului Fiscal, a dat posibilitatea să se efectueze, conform legii, actualizarea acestor taxe şi impozite, în funcţie de cum consideră administraţiile locale. Deci, nu guvernul creşte impozitele şi taxele locale. Sunt localităţi care nu le-au crescut, altele s-au grăbit să le crească, în funcţie de cum au considerat că pot să-şi dezvolte bugetul. Trebuie să înţelegem că acest lucru înseamnă autonomie locală. Referitor la creşterea preţurilor, este un lucru care, pe anumite segmente, se întâmplă, dar este important ca această creştere să nu fie mai mare decât ceea ce se poate oferi prin creşterea capacităţii agenţilor economici de a produce venit. Noi ne-am propus ca, până în 2016, să creştem salariul minim la 1.200 de RON. Vom încuraja mediul de afaceri şi se va urmări cu foarte mare atenţie să nu scadă puterea de cumpărare a populaţiei ca urmare a creşterii preţurilor. Nu vom putea da o lege prin care să îngheţăm preţurile. Nu există! Este cerere şi ofertă. Dar trebuie să fim foarte atenţi şi să vedem ce se întâmplă cu inflaţia, cu puterea de cumpărare, care este impactul acestor lucruri asupra vieţii populaţiei.
– Vedeţi o coordonare coerentă, din punct de vedere politic, a programului guvernamental, în condiţiile în care în instituţiile statului se mai regăsesc oameni numiţi de fosta guvernare?
– Victor Ponta a anunţat de la început că nu vine la guvernare ca să facă epurări politice, cum s-a mai întâmplat. Cu siguranţă, va verifica performanţa cu guvernul pe care îl conduce. Sunt convins că cei care nu se încadrează în aceste criterii de performanţă şi care au şi deprinderi care îi împiedică să realizeze performanţa vor trebui să plece ei.
– Şi dacă nu o vor face?
– Dacă nu o vor face, există varianta evaluării care trebuie făcută. Nu pornesc de la idei preconcepute că cineva care a avut o funcţie publică, în mod evident, nu a fost profesionist şi a fost numit politic. Nu! A fost un moment T zero, momentul alegerilor, şi această activitate se va evalua pe astfel de criterii şi cel care ocupă o funcţie publică trebuie să corespundă şi să realizeze acest lucru în concordanţă cu programul de guvernare. Trebuie să corespundă din punct de vedere profesional, nu altfel. În statele europene şi dincolo de ocean, după alegeri, fiecare astfel de conducător vine cu un plan managerial și, dacă nu este în concordanţă cu ceea ce se întâmplă la nivel naţional, pleacă singur. Ştie de la început că acel proiect de guvernare, în care crede, e o chestiune asumată, nu de oportunism, dar dacă planul este sancţionat de populaţie, nu a fost bun, pleacă, fiind şi un eşec personal. Eu sunt pentru a avea profesionişti în structurile de decizie centrale şi locale.
– Cum vedeţi evoluţia economică a municipiului Târgovişte, care este administrat de un primar controversat, cercetat de DNA pentru abuz în serviciu şi prejudicii aduse fondurilor publice şi care, în plus, nu şi-a onorat promisiunile?
– Municipiul Târgovişte este o comunitate de maximă importanţă, în care trebuie să schimbăm ceva. Oraşul trebuie să capete altă faţă, altă anvergură. Trebuie să dezvoltăm investiţiile şi să schimbăm optica de dezvoltare a lui. În acest moment, nu văd o strategie în care să ni se spună că Târgoviştea 2016 trebuie să ajungă într-un anumit punct, sau un orizont mai larg, Târgoviştea 2020, cum au cei de la comunitatea europeană. Ce vrem să facem? Care este planul de dezvoltare, unde vrem să ajungem. Să ne comparăm şi cu alte oraşe de mărimi asemănătoare din ţară. Care este capacitatea noastră investiţională? Va trebui să vedem cum vom realiza aceste lucruri. Este o provocare ca, la nivelul municipiului, să fie conturată o astfel de strategie cu termene punctuale. Trebuie să existe o discuţie cu primarul, cu consilierii locali pentru acest lucru. Trebuie să ne asumăm acest lucru. Aş face discuţii şi cu societatea civilă, cu cei care vor să se implice, cu cei care doresc să vadă Târgoviştea altfel, care au proiecte în acest sens. Aş încerca să încurajez proiecte la acest nivel.
– Cum percepeţi dumneavoastră relaţia dintre cetăţean şi reprezentanţii instituţiilor publice?
– Este o relaţie destul de încordată, din ce am simţit eu, pentru că înţelegem că toţi cei care au o responsabilitate publică sunt în slujba cetăţeanului şi nu invers. Trebuie să ne obişnuim să eliminăm din birocraţie şi să înţelegem că, atunci când lucrezi în administraţia publică, trebuie să ai maximă responsabilitate. Nu spun că este uşor. Problema este că, la ora actuală, cetăţeanul nu mai are încredere în instituţii.
– Dar aceste nemulţumiri nu se transferă şi asupra factorului politic, cel care a girat cu încredere conducătorii instituţiilor publice?
– Absolut. În momentul în care autoritatea publică generează nemulţumiri, partidul de la putere le preia. De aceea, avem nevoie de specialişti buni şi de oameni care să facă lucrurile astfel încât, conform legii şi reglementărilor în vigoare, drepturile cetăţenilor să fie respectate. Nu trebuie să rămână doar o lozincă, iar conducătorii instituţiilor trebuie să fie suficient de deschişi să înţeleagă că este foarte important să-şi facă meseria cu maximum de profesionalism. Dacă a venit acolo doar să ocupe o funcţie şi să fie încântat că are o secretară, o maşină şi o anumită funcţie publică, nu este din domeniul respectiv şi nu doreşte să vină cu idei creative şi să îmbunătăţească activitatea, înseamnă că nu are ce căuta acolo.
– Şi unde se opreşte răspunderea factorului politic?
– Răspunderea factorului politic începe odată cu formarea unui nou guvern care organizează concursuri pentru ocuparea acestor funcţii şi face şi evaluări.
– Vor avea loc şi la nivelul judeţului astfel de evaluări în perioada următoare?
– Consider că fiecare instituţie deconcentrată trebuie să aibă o evaluare care trebuie făcută cu atenţie.
