În contrast cu gravele probleme sociale şi economia care trage să moară, scena politică dâmboviţeană tot dă în clocot, cu răbufniri mai ceva decât ale aburului scăpat dintr-un cazan sub presiune.
Iar dacă un om luminat a spus că “politica se face numai înainte de alegeri şi apoi se face administraţie publică”, aleşii noşti ori n-au înţeles, chestie de educaţie şi pregătire, ori n-au avut chef să pătrundă adevărul de bun simţ care rezidă în aceste cuvinte.
Ca dovadă avem o stare permanent conflictuală, în care actorii politici lasă impresia că n-ar avea alt scop decât să se certe cu cineva, nu onorarea, măcar în parte, a angajamentelor asumate. Situaţia a devenit şi mai tensionată în ultimele săptămâni, când războaiele locale, totuşi mărunte, de la Butimanu şi mai nou Vulcana Pandele, au ţinut capul de afiş. Au fost teribile desfăşurări de forţe, implicaţi fiind toţi liderii judeţeni, gata oricând să lase în planul doi problemele de care am amintit în primele rânduri, pentru a-şi satisface orgoliile. Şi după cum evoluează ostilităţile, cele două cazuri amintite nu reprezintă decât episoade pilot, ale unei jalnice telenovele politice întinsă pe toată perioada mandatului.
