Primele studii de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvoltării regionale din România prin metoda contrafactuală au fost realizate de Autoritatea de Management POR, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada martie 2014 – iulie 2015. În total au fost analizate 11 domenii majore de intervenție, ultimele șase DMI-uri fiind evaluate în vara anului 2015. Studiile de evaluare realizate au analizat date disponibile despre proiectele derulate în cadrul programului din perioada 31 decembrie 2013 până la începutul anului 2015, în funcţie de gradul de finalizare a lor.
Rezultatele ultimelor evaluări arată că intervențiile finanțate prin POR 2007-2013 au dus la creșterea numărului și a calității serviciilor oferite, la creșterea locurilor de muncă și a numărului de utilizatori. Beneficiile utilizatorilor finali – cetăţeni și comunităţi locale – se regăsesc în toate domeniile vizate: sănătate, managementul situaţiilor de urgenţă, sprijinirea afacerilor, decontaminarea terenurilor poluate, dezvoltarea turismului.
Pentru anumite domenii de intervenție, cum ar fi cel care vizează infrastructura educațională (DMI 3.4), impactul este dublat de un efect de propagare în întreaga comunitate, în condiţiile în care de modernizarea unor spaţii (de exemplu, laboratoare moderne de limbi străine, ştiinţe şi informatică, centre de artă sau facilităţi pentru practicarea sporturilor) se bucură şi elevi din localitate care nu sunt înscrişi în şcoala beneficiară (prin participarea la consorţii şcolare, parteneriate între şcoli etc.).
Un alt beneficiu relevant, deşi nu a fost urmărit în mod explicit, este dezvoltarea resurselor umane în proiectele care vizau infrastructura serviciilor de sănătate (DMI 3.1), dotarea echipamentelor pentru intervenții în situații de urgență (DMI 3.3) sau dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală.
Pe de altă parte, prin anumite intervenţii s-au obţinut până la data efectuării studiilor de impact doar efecte parţiale, cum ar fi reabilitarea siturilor industriale poluate (DMI 4.2), unde efectele economice ale decontaminării terenurilor poluate încă nu sunt vizibile.
În ce privește intervenția care a vizat îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate (DMI 3.1), s-a constatat că persoanele care locuiesc în apropierea spitalelor au avut un acces mai rapid la acestea, în special în ambulatorii şi spitale, de o varietate mai largă de servicii şi de echipamente superioare, față de persoanele din zone îndepărtate sau defavorizate. Principala lecție învățată în acest context constă în necesitatea colaborării strânse, pe tot parcursul implementării proiectului, între instituțiile responsabile de domeniile vizate de intervenție, pentru a putea ajusta intervențiile în funcție de condiţiile implementării și pentru a identifica cei mai relevanți indicatori pentru a măsura impactul acestora.
