Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Integritate-ANI-remis în data de 21 noimbrie a.c., fostul consilier local al comunei Comișani, Zaharia Ion Dan, consilier în mandatul 2012-2016, a fost trimis în judecată pentru conflict de interese administrativ.

“În exercitarea mandatului de consilier local (2012 – 2016) a votat în mod favorabil pentru adoptarea unei Hotărâri a Consiliului Local, ulterior între Primăria Comunei Comișani și Asociația Comișanca fiind încheiat un Contract de închiriere pentru suprafețele de pajiști aflate în domeniul privat al comunei Comișani, deși persoana evaluată avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor Consiliului Local întrucât deținea la acea dată calitatea de membru supleant în cadrul Consiliului Director, respectiv membru asociat în cadrul asociației.

Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 70, art. 71 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2011 şi cu dispozițiile art. 75, lit. b) și f) şi art. 77 din Legea nr. 393/2004.” , precizează ANI.

Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistată sau reprezentată de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

Persoana menționată a încălcat următoarele prevederi legale:

 art. 70 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative”;

art. 71 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitate, integritate, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”;

art. 77 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali si judeţeni sunt prezăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare”;

 art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2001, potrivit căruia „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local […]”;

art. 75, lit. b) și f) din Legea nr. 393/2004, potrivit căruia „Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice locale din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru […] b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”;

art. 77 din Legea nr. 393/2004, potrivit căruia „(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă. (3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul verbal al şedinţei”;

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective […].

Persoana […] față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Agenția Națională de Integritate își exercită atribuțiile cu respectarea principiilor legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale, celerității, bunei administrări, precum și al dreptului la apărare.-se mai arată în comunicat.