Și în acest an, locuitorii comunei dâmbovițene Morteni au participat la Sărbătoarea Geavrelelor sau Steagul, obicei unic în tară.

În fiecare an, în dimineața zilei de 6 ianuarie, de Bobotează, stegarii, tinerii necasătoriți, împodobesc o prăjină lungă de 10-15 metri cu batiste sau geavrele, cusute manual, de către fetele din sat.

Alegerea lemnului pentru prăjină nu este una la întâmplare, deoarece există superstiția că dacă se rupe în timpul ritualului o nenorocire mare se va abate asupra comunității, sau unul dintre stegari va muri. Așadar lemnul trebuie să fie unul flexibil si rezistent, de preferat fiind frasinul, carpenul sau alunul sălbatic.

Stegarii sunt împărțiți în mai multe cete, fiecare dintre ele fiind formată din reprezentanții localităților care formează comuna Morteni.

Conform tradiției, împodobirea steagului începe cu două săptămâni înainte, când tinerii stabilesc cine va fi gazdă în anul respectiv. Până în ziua de Bobotează, stegarii merg în fiecare sat, din casă în casă, pentru a aduna batistele necesare pentru împodobire, tinându-se o evidență strică a fiecăreia dintre ele, pentru că la sfârșitul sărbătorii, batistele vor fi restituite. Pentru ca acest procedeu să nu fie unul anevoios, fetele brodează semne distinctive pe ele.

Este nevoie în jur de 1500 de geavrele pentru ca steagul să fie împodobit. După ce tinerii încheie acest ritual, steagul este plimbat prin tot satul, iar acolo unde le este trecut pragul, locuitorii îi răsplătesc pe tineri cu bani. Noaptea, stegarii stau de strajă și păzesc steagul, ca nu cumva să fie furat, lucru care ar aduce o mare rușine, dar și rescumpărarea geavrelelor din el.

În dimineața de Bobotează, localnicii se întâlnesc în centrul comunei, la primărie, unde are loc dansul geavrelelor, dar și o slujbă religioasă.

După ce preotul sfințeste steagul cu aghiazmă, tinerii “dau în sus” steagurile, le prind pe brațè și le aruncă din nou de mai multe ori și strigă “haaap, haaap, haaap”. Urmează apoi ca steagurile să fie ridicate, lucru care se desfășoară după un anumit procedeu, și anume: se sapă o groapă mică în pamânt, ridicarea începe de la vârf, până când steagul revine în poziția inițială și este scuturat.

La sfârșit de zi, tinerii se adună la gazdă acasă unde petrec, iar pe data de 8 ianuarie geavrelele sunt desfăcute și înapoiate proprietarilor, iar busuiocul din vârful steagului este pus la icoane.