Constantin Brâncuşi a fost sculptorul român cu cele mai determinante contribuţii la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.
Marele nostru artist, ales postum membru al Academiei Române, a fost şi este în continuare recunoscut la nivel mondial, ca o somitate în domeniul sculpturii, creaţiile sale fiind inestimabile.
Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, Gorj, Constantin a fost al şaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885) şi Maria Brâncuşi (1851-1919).
La moartea sa, în 1957, statul român a refuzat să primească moştenirea lăsată de Brâncuşi – atelierul său parizian –, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente, atelierul revenind astfel statului francez.
În opera sa, Brâncuşi a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.
Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene.
Personalitate marcantă în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.
Începând din 2016, data de 19 februarie este marcată oficial drept „Ziua Brâncuşi”, sărbătoare naţională legală lucrătoare, ca o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru.
După exemplul aducerii în ţară, în anul 1992, a rămăşiţelor pământeşti ale marelui om politic şi diplomat român Nicolae Titulescu, consider că ar fi necesar ca statul român să demareze acţiunile privind aducerea în România şi a rămăşiţelor trupeşti ale altor mari oameni de cultură şi artă decedaţi dincolo de hotarele ţării, între care şi cele ale imensului Constantin Brâncuşi.- Declarație de presă Deputat PSD Dâmbovița, Carmen Holban.