În cursul zilei de astăzi, Senatul României, în ședință reunită, a adoptat, cu 108 voturi pentru, Declarația pentru susținerea repatrierii cetățenilor români în scopul reunificării familiilor, în acord cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului şi cu alte documente juridice internaționale în materie. În fapt, acesta reprezintă un proiect care a pornit de la celebrele cazuri ale românilor din afara granițelor țării (ex.: Familia Furdin din Germania, Familia Rotundu din Damemarca, etc.) în care instituțiile de protecție socială ale statului respectiv a despărțit copiii de părinții lor într-un mod incorect. Cazul familiei Furdui a făcut înconjurul Europei. Cei șapte copiii au fost luați abuziv de lângă părinți de către autoritățile germane, totul începând la sfârșitul lunii aprilie 2021, în momentul în care fiul cel mare le-ar fi spus cadrelor didactice faptul că părinții o bat pe sora mai mică, mama, Camelia Furdui, negând cu vehemență acest lucru.
În declarația de astăzi se face referire la respectarea drepturilor internaționale și anume:” Evidențiind importanța respectarii normelor de drept international în materia drepturilor copilului, precum şi rolul standardelor juridice europene – Conventia europeană a Drepturilor Omului; Carta Sociala Europeană, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (UE), regulamentele şi directivele UE, precum şi jurisprudența Curții de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – în garantarea exercitării drepturilor universale ale copilului, precum şi a dreptului la viata privată şi de familie; reamintind că protecţia şi promovarea drepturilor copilului reprezentă un obiectiv major al oricărui stat democratic având drept fundament recunoaşterea şi respectarea demnităţii şi valorii fiecărui membru al familiei umane şi deplin conştient de importanta acestor principii şi valori pentru progresul țării şi pentru viitorul umanității; reafirmând convingerea unanim împărtăşită, potrivit Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, că familia reprezintă unitatea de bază a societății și mediul natural destinat creşterii şi bunăstării tuturor membrilor săi și, în special, a copiilor, fiind necesar dezvoltării complete şi armonioase a personalității acestora;”.
Una dintre cele mai vehemente voci, unul dintre cei mai mari susținători ai familor de români care au trecut prin astfel de drame, este parlamentarul social democrat, Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru Politică Externă a Senatului, care de-a lungul timpului a inteprins nenumărate demersuri pentru ca românii din străinătate care trec prin astfel de situații să nu mai fie tratați discriminatoriu, să li se respecte drepturile.

„Vreau să mulțumesc Comitetului Liderilor că au decis trecerea pe Ordinea de zi proiectul acestei Declarații, care reprezintă și obligație constituțională, dar și de demnitate românească pentru noi atunci când vorbi, din păcate, de un fenomen foarte larg, care a devenit, din păcate, sistemic, de familii de români foarte numeroase care ne-au semnalat nouă, Statului Român, situații extrem de dificile, cu traume prin care au trecut în acești ani, și trec atunci când, sub diferite motive, au fost separați brusc, fără o anchetă prealabilă, fără o justificare în realitate, au fost separați de copii lor, în mare măsură cetățeni exclusiv români. Este o situație extrem de traumatizantă și, atunci când am luat cunoștință de o astfel de situație, cu ani în urmă, într-un caz al unei familii mixte, româno-norvegiene, am descoperit pas cu pas că dincolo de aparențe există realități mult mai profunde și traumatizante și este de datoria noastră, a Statului Român, a Guvernului, a Parlamentului, să intervenim în sprijinul acestor familii de români, pentru reunificarea lor. Subliniez că nu este vorba de acele cazuri în car se justifică intervenția oricărui stat, oricărei autorități, de a pune la adăpost copiii, dacă sunt situații de comportament abuziv, violent, din partea părinților… Nu vorbim despre astfel de situații, ci vorbim de o realitate însă pe care noi am descoperit-o, și sunt colegi, membri ai Parlamentului, din diferite grupuri parlamentare, care s-au implicat de-a lungul anilor și împreună am descoperit niște realități dramatice, traumatizante în care, da, este nevoie de intervenția statului român. Nu întâmplător textul acestei Declarații aduce în prim plan, în primul rând, situația sistemică atunci când statul român a primit de-a lungul anilor și avem de-a face cu sute de cazuri în care astfel de situații ne sunt semnalate, în care statul român încearcă, mai bine sau mai puțin bine, să intervină în sprijinul propriilor cetățeni. Vreau să vă aduc aminte cazul din Danemarca, cazul Ionuț și Sorana Rotundu, cu bebelușul Mathias, părinți care, fără nici un fel de verificare prealabilă, au fost, pe marginea unei semnalări medicale și a prezumției de vinovăție, trimiși în pușcărie două luni sub acuzația că și-ar fi zguduit copilașul nou-născut și iar fi generat o serie de traume. Acest lucru a fost verificat și, după o serie de demersuri ale multor oameni, români cu inimă, s-a demonstrat că de fapt a fost o culpă medicală a medicilor acolo și înainte de naștere, fiind vorba de un travaliu foarte dificil al mămicii, pentru care nu a primit asistența medicală corespunzătoare, și după naștere, pentru că nașterea s-a produs cu forcepsul ca în perioada comunistă în România, nu prin alte proceduri medicale care ar fi ușurat nașterea copilului și ar fi ușurat mamei această naștere, ba copilașul, în spital, s-a mai îmbolnăvit și de COVID… Aceste lucru au generat traume copilașului și au fost puse nu pe seama medicilor care au tratat greșit cazul, ci pe seama părinților, care au ajuns în pușcărie. Cetățeni români… După toate protestele, danezii au realizat greșeala, și fără nici un fel de explicații au pus în libertate și părinții și copilul, fără să exprime măcar un cuvânt de scuze la adresa părinților. Astăzi, părinții cu copilașul sunt în România, copilul este extraordinar de bine, de sănătos, Domnul a fost bun cu această familie care era însă foarte aproape să se prăbușească definitiv. Sunt alte cazuri, voi cita alte două nume, care reprezintă cazuri dramatice, cazul Hermina Gheorghe din Danemarca, care a trecut printr-o traumă uriașă pentru că băiatul cel mare a pierdut lupta cu cancerul, motiv pentru care vă dați seama starea de traumă extraordinară prin care această mămică a trecut. (…) Mai este cazul atât de dramatic al doamnei Mihaela Saidler din Germania și a fetiței sale Pia, o doamnă care s-a despărțit de soțul german, care a beneficiat de o hotărâre judecătorească germană de încredințare a custodiei copilului, hotărâre care nu a contat în nici un caz în fața acestei odioase instituții- Jugendamnt- care i-a luat pur si simplu copilul. (…) Cazul familiei Furdui, care este menționat în mod explicit în Declarație este un caz absolut dramatic, s-a vorbit public despre această situație și chiar și sistemul a cedat, a dat pas cu pas înapoi din copii… (…) Este cazul ca statul român să intervină, vorbim de oameni, de români, de cetățeni care au și dreptul la identitate națională, etnică, lingvistică, religioasă, care trebuie respectate… Nu este o chestiune ofensatoare la adresa altor state, dar e obligația noastră să ne facem datoria. În această Declarație solicităm ca autoritățile germane să dea curs cererii de repatriere care a fost formulată deja de două ori în ultimul an și jumătate de Guvernul României… Sunt cetățenii noștri, sunt copiii noștri în ultimă instanță”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI

DECLARATIA pentru susținerea repatrierii cetățenilor români în scopul reunificării familiilor, în acord cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului şi cu alte documente juridice internaționale în materie

Evidențiind importanța respectarii normelor de drept international în materia drepturilor copilului, precum şi rolul standardelor juridice europene – Conventia europeană a Drepturilor Omului; Carta Sociala Europeană, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (UE), regulamentele şi directivele UE, precum şi jurisprudența Curții de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – in garantarea exercitării drepturilor universale ale copilului, precum şi a dreptului la viata privată şi de familie;
*reamintind că protecţia şi promovarea drepturilor copilului reprezentă un obiectiv major al oricărui stat democratic având drept fundament recunoaşterea şi respectarea demnităţii şi valorii fiecărui membru al familiei umane şi deplin conştient de importanta acestor principii şi valori pentru progresul țării şi pentru viitorul umanității;
*reafirmând convingerea unanim împărtăşită, potrivit Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, că familia reprezintă unitatea de bază a societății și mediul natural destinat creşterii şi bunăstării tuturor membrilor săi și, în special, a copiilor, fiind necesar dezvoltării complete şi armonioase a personalității acestora;
*constatând cu profund regret că, în mai multe rânduri, cetățeni români cu reședință în străinătate semnalează autorităților române un tratament discriminatoriu din partea unor reprezentanți ai serviciilor sociale din tara de reşedinţă, prin preluarea în custodie a copiilor lor, în cazul unor alegații aduse părinților, fără o anchetă corectă şi încălcând procedurile şi drepturile familiilor implicate;
*semnaland faptul că există anumite probleme sistemice in aplicarea normelor europene şi internationale privind protecția drepturilor copilului şi aducând în atenție ca Guvernul şi Parlamentul României, ținând seama de sesizările înaintate de familiile de români din mai multe state europene, intre care Finlanda, Norvegia, Danemarca, Marca Britanie, Austria, au efectuat demersuri constitutionale, la propunerea Comisiei pentru politică externă a Senatului României, care au avut ca efect solutii în favoarea reunificării familiei, inclusiv în cadrul familiei extinse, in multe din aceste cauze;
*menționând că există decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze similare prin care se constată încălcarea de către un stat parte a dreptului la respectarea vieții de familie, înscris în articolul 8 al Convenției europene a Drepturilor Omului, respectiv în articolul 7 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, și că în temeiul jurisprudenței CEDO copiii ar trebui să fie separați de părinții lor numai in circumstante exceptionale şi de asemenea trebuie facut tot posibilul pentru păstrarea relatiilor personale părinte copil şi pentru reîntregirea familiei;
*indemnând ca şi la nivel politic să se fiscă o analiză acestui fenomen pentru a combate. In viitor, posibile încălcări ale acestor drepturi şi pentru o corectă aplicare a normelor internationale în materie;
* urmărind cu cea mai mare ingrijorare evoluțiile in cazul familiei Furdui, cetățeni români cu reşedinţă în oraşul Walsrode, Republica Federală Germania, şi dificultățile pe care le întâmpină familia Furdui – Petru Furdui şi Camelia Miclau (Furdui) impreună cu cei şapte copii minori ai acestora în relațiile cu autoritățile germane, în principal cu serviciul german de protecție a copilului, Jugendamt, în urma preluării abuzive de către acesta a custodiei minorilor:
*continuând acțiunile de sprijin întreprinse de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Şanse, Ministerul Afacerilor Externe şi de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului şi Adopție (ANPDCA), precum şi demersurile de diplomaţie parlamentară realizate, în baza mandatului încredintat de Birourile Permanente ale Senatului României şi Camerei Deputaților, de parlamentari români, în cadrul vizitelor de lucru efectuate in Republica Federală Germania, în iulie 2021 şi în septembrie 2022, dar şi în cadrul mitingului organizat de comunitățile româneşti din Europa în data de 26 noiembrie 2022, la Berlin, pentru a sprijini reunificarea familici Furdui.

Senatul României, în baza atribuțiilor sale constituționale privind protecția și sprijinirea cetăţenilor români în străinătate, respectiv sprijinirea comunităților româneşti din străinătate, pentru păstrarea şi dezvoltarea identității lor spirituale, religioase, culturale şi drepturi socio-economice, reunit în cadrul ședinței de plen, în ziua de 21 decembrie 2022;
* regretă că în continuare sunt semnalate autorităților române cazuri similare de tratament discriminatoriu aplicat unor cetățeni români din partea unor reprezentanți ai serviciilor sociale din tara de reședință a acestora;
*reamintește că statul român înțelege responsabilitățile ce îi revin în asigurarea protecției drepturilor copilului şi că Programul de Guvernare 2021-2024 include atât obiectivul implementării unor reforme pentru prevenirea separării copiilor de familie, căt şi acela al “inființării unei structuri interinstituționale, in coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, care să cuprindă contribuții de specialitate complementare, inclusiv cu personal, din partea unor instituții sau departamente ale administrației româneşti – relațil consulare, dreptul tratatelor, drepturile omului, dreptul familiei şi jurisprudența specializată de dreptul familiei, autoritatea națională cu competente privind protecţia copilului etc”;
*exprimă preocuparea privind cazul familiei Furdui din Germania si solicitaren fermă ca autoritatile germane, în special reprezentanții Jugendamt la nivel federal şi de land, in spiritul respectului față de cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, față de tradițiile, cultura, religia lor, să asigure şi în cazul familiei Furdui dreptul copiilor de a nu fi separați de părinți impotriva voinței acestora (potrivit art. 9 al Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului), dreptul lor de a menține relații personale cu părinţii şi cu familia extinsă, precum şi dreptul de reintregire a familiei;
*îndeamnă autoritățile germane responsabile să țină seama de jurisprudenţa CEDO şi să ia in considerare recomandările adresate statelor membre de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Rezoluția 2049 (2015) Social Services in Europe: legislation and practice of the removal of chidrem from their families in the Council of Europe member States şi Rezoluția 2232 (2018) Striking the balance between the best interest of the child and the need to keep the families together:
*solicită autorităților germane in drept soluționarea de urgență a cererii legitime de repatriere imediata, formulată de Guvernul României cu sprijinul Parlamentului şi în acord cu cererile repetate ale cetățenilor români Petre Furdui şi Camelia Miclau (Furdui), a celor trei copii ai acestora, având de asemenea cetățenie exclusiv română şi care se află în prezent în custodia Jugendamt din Republica Federală Germania şi reaminteşte că statul german are în egală măsură obligaţia, în calitate de stat parte la Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului, “de a examina cu bunăvoinţă, umanism şi cu operativitate orice cerere depusă de un copil sau de părinții acestuia, de părăsire a statului, in scopul reintregirii familiei”;
* reafirmă, în acest context, dorinta de a susține, în continuare, dezvoltarea relațiilor strânse de colaborare şi parteneriat dintre România şi Republica Federală Germania, bazate pe respect reciproc şi în interesul comun al celor două țări, precum şi importanța intensificării dialogului în plan parlamentar, în vederea promovarii obiectivelor comune.
Această declarație a fost adoptată de Senat în ședința din 21 decembrie 2022.