Programul Național de Redresare și Reziliență este un document strategic întocmit de România și are în vedere investiții axate pe șase piloni și nouă promisiuni de reformă, pentru care Comisia Europeană a alocat în jur de 30 de miliarde de euro. Prin PNRR, țara noastră își stabilește strategiile investiționale pentru redresare și creștere sustenabilă, ținând cont de normele și măsurile transmise de la Bruxelles.
Din suma alocată, țara noastră va primi jumătate sub formă de grant, ajutor, iar cealaltă jumătate sub formă de împrumut.
Subiectul PNRR-ului a iscat nenumărare discuții între actuala guvernare și opoziție, și a primit critici de la specialiști în domniu. O analiză a acestui document, care cuprinde aproximativ 1000 de pagini și alte 10.000 de pagini de anexe, a făcut-o și Corneliu Vișoianu, consilier județean social democrat în cadrul Consiliului Județean Dâmbovița.
„Documentul începe printr-o sintagma, prin niște mențiuni… investițiile din acest pilon ar trebui să contribuie la combaterea sărăciei și a șomajului, pentru că economiile statelor membre să se redreseze fără a lăsa pe nimeni în urmă. (…). De la bun început, vreau să spun că, în forma actuală, PNRR-ul este un dezastru. Pentru că este un program al lor, care este scris de ai lor, scris pentru ei și scris pe seama restului populației. Această populație va fi uitată, va fi obligată să plătească în continuare taxe și impozite și va fi obligată să iasă mai târziu la pensie. Din punct de vedere al redactării, așa cum am spus, PNRR-ul este o rușine din perspectiva documentuui care a fost trimis la Bruxelles, pentru că anexele tehnice ale documentului au fost scrise de firme de consultanță, de fonduri de investiții sau chiar de firme de construcții care se află printre principalii beneficiari și evident care se află în fața unui grav conflict de interese. A ajuns PNRR-ul să fie o monedă de schimb pentru șefia Partidului Național Liberal, și acest lucru se vede foarte clar din declarațiile de presă pentru că domnul Cîțu vrea să preia șefia partidului. În esență, noul PNL va fi vechiul PDL, galbenul se va transforma în portocaiu și baronii pdl-iști vor profita din plin de toate aceste măsuri.
A fost adoptată deja o retorică pe care am mai auzit-o la Boc, faptul că nu sunt bani, nu sunt bani pentru pensii, trebuie concediați bugetarii, sistemul nu este sustenabil, trebuie crescută vârsta de pensionare și așa mai departe. Toate acestea, în esență, sunt rezultatul unor conflicte sau interese interioare din partid. Ceea ce este foarte grav este faptul că acest proiect, așa cum a fost el redactat, este o pușculiță pentru sponsorii PNL. Aici nu trebuie să mai spunem pentru că este deja de notorietate publică faptul că o firmă sponsor de la Constanța, Gsp Power va primi o suma considerabilă, este vorba de 600 de milioane de euro, bani fără licitație care vor fi transferați în baza unor proiecte. Astfel, Cîțu îl surclasează pe Orban care s-a grabit să dea 300 milioane de euro, din fondul de rezervă, către frații Micula. Ceea ce este mai grav este faptul că PNRR-ul ascunde tăierea pensiilor, o politică de austeritate cu care ne-am mai confruntat în urmă cu 10,11 ani, foarte severă, în guvernarea PDL Băsescu-Boc, când pensile au fost tăiate și ulterior impozitate.„precizează Corneliu Vișoianu.
Mai mult decât atât, acesta face precizări și în ceea ce privește mențiunile vizavi de județul Dâmbovița, mențiuni cuprinse în cadrul PNRR-ului.
„În anexele PNRR-ului, județul Dâmbovița are doar șapte mențiuni, spre deosebire de Cluj care are 57 de mențiuni, asta ca să avem o idee de comparație. Din cele șapte mențiuni, deci locuri în care județul se regăsește în PNRR, cinci dintre ele se referă la acumulări de ape, este o problemă absolut necesară și managementul apei se numără printre priorități, a șasea este legată de managementul integrat al deșeurilor și ultima este legată se școli, întrucât Dâmbovița se numără printre cele șase județe care prezintă un risc seismic considerabil, demersuri pentru securitatea copiilor. Sunt mențiunile care fac referire, în mod expres, la județul Dâmbovița.
Tot PNRR-ul este o sumă de răspunsuri la niște directive și norme care au fost transmise de către Buruxelles în 2019-2020.„, adaugă Vișoianu.
