Recent, am citit o carte care mi-a plăcut mult, “Persepolis” de Marjane Satrapi. Pe parcursul lecturii acestei cărții, am realizat din ce în ce mai mult cât de privilegiat sunt pentru că am avut norocul de a mă naște înt-o țară democratică, lipsită de pericolul războiului sau al intereselor parșive ale oamenilor cu putere. În următoarele paragrafe voi face o scurtă prezentare a cărții, pentru că vreau să stârnesc interesul cât mai multor oameni în a citi cartea, deoarece, după cum am spus, după lectura ei, fiecare cititor va fi mult mai atent să reevalueze tot ce are.
Persepolis este un roman autobiografic în care autoarea, cu origine iraniancă, povestește copilaria sa din Iran, după Revoluția Islamică de la 1979. Acest eveniment a marcat trecerea Iranului de la monarhie către republică islamică, fapt care a transformat țara dintr-un stat liber, într-un stat opresiv, bazat pe fundamentalism religios. Regimul și-a impus autoritatea inducând frica populației.
Marjane folosește imagini și vocabular expresiv pentru a oferi audienței cât mai multe informații precise despre cum schimbările culturale și politice din Iran au afectat populația țării. Deși doar un copil atunci, Marjane provine dintr-o familie educată, cu origini nobile, cu viziuni occidentale. Astfel, fata a înțeles încă de mică daunele pe care regimul Islamic le avea asupra populației, dezvoltându-și o fire rebelă, împotrivindu-se regimului Islamic.
Desenele sunt în aparență simpliste, însă transmit cu exactitate lipsurile pe care societatea islamică le avea. Acestea schițează o istorie a Iranului relatată subiectiv, pe care nu multă lume o cunoaște. Relatează probleme globale cum ar fi discriminarea dintre sexe sau interzicerea liberii exprimări la care un copil a fost părtaș fără voia sa.
Persepolis m-a făcut să înțeleg mult mai bine cum interesele particulare ale unora pot distruge o întreagă societate prin utilizarea fricii ca o armă și cum singura salvare pe care o avem în astfel de cazuri este educația. Regimul Islamic din Iran obligă toți locuitorii țării să ducă o viață opresivă, ghidată de către conducători. Marjane reușește să evadeze din această viață datorită educației primite de la părinții săi.
Așadar, recomand cu mare încredere pargurgerea romanului grafic Persepolis. Este un roman expresiv, care învață cititorul nu doar despre istoria Iranului, dar și despre regimurile autoritare. Probabil că nu aș fi citit dacă nu îmi era recomandată la școală. Acum mă gândesc câte lucruri am putut afla pentru că m-a îndemnat profesorul să o parcurg.