La nivel mondial, “munca la negru„ este cea mai importantă problemă din domeniul relaţiilor de muncă și reprezintă acea activitate prestată de un salariat pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea contractului individual de muncă.
În România, ca şi în ţările membre ale Uniunii Europene, munca nedeclarată, prin natura sa, este foarte greu de stabilit cu exactitate, astfel încât dimensiunea acestui fenomen poate fi doar estimată, însă este evident că aceasta are efecte negative, pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor şi impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială.
Neplata acestor obligaţii legale conduce, pe de o parte, la lipsa de venituri către bugetul consolidat al statului, afectând totodată şi sistemele de asigurare socială, iar pe de altă parte – şi cel mai important – , la faptul că persoanele care prestează muncă nedeclarată nu pot beneficia de niciuna dintre formele de protecţie socială prevăzute de lege.
Principala cauză a perpetuării acestui fenomen îl constituie avantajul financiar imediat, obţinut atât de angajator, cât şi de salariat, generat de sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale, fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor.
Acestea sunt și motivele pentru care sancțiunile contravenționale aplicate pentru “munca la negru” au fost majorate treptat, ajungându-se în zilele noastre, ca pentru primirea la muncă a unei persoane, amenda contravențională să fie cuprinsă între 10.000 lei și 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Instanțele judecătorești de la nivelul județului Dâmbovița au înțeles și confirmat gravitatea acestui fenomen, cazurile în care amenda contravențională este înlocuită cu sancțiunea avertismentului fiind extreme de rare. Astfel, sumele provenite din plata amenzilor contravenționale sau executarea acestora de către organele fiscale, aduc sume importante la bugetul de stat.
Inspectoratele teritoriale de muncă efectuează, în domeniul relațiilor de muncă, controale de fond, tematice și cu caracter preventiv la toate categoriile de angajatori.
Obiectivul principal de verificare în perioada 2016-2017, l-a constituit identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme de angajare (la negru), respectiv încălcarea prevederilor art. 16 (1) din Legea 53/2003 republicată – Codul Muncii.
Controale pentru identificarea muncii la negru au caracter inopinat și se desfășoară în locurile de muncă ale angajatorilor. În unele cazuri instituția noastră a colaborat cu reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi ai Jandarmeriei pentru combaterea evaziunii fiscale rezultată din munca fără forme legale.
Ca și bilanț, anul 2016, controalele privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată (fără forme legale de angajare) s-au concretizat în următoarele rezultate:
– 81 angajatori sancţionaţi pentru folosirea forţei de muncă nedeclarate;
– 201 persoane găsite fără forme legale de angajare, din care 100 femei și un minor;
– 130 contracte individuale de muncă încheiate persoanelor depistate lucrând fără forme legale;
– 392.000 lei – valoarea amenzilor aplicate pentru munca nedeclarata;
– 7 infracţiuni constatate pentru primirea la munca a mai mult de 5 persoane fără forme legale de angajare.
În perioada ianuarie – februarie 2017 în urma controalelor 9 angajatori depistaţi folosind forţa de muncă nedeclarată;
– 16 persoane găsite fără forme legale de angajare, din care 8 femei;
– 101.500 lei – valoarea amenzilor aplicate pentru muncă nedeclarată.
În urma controalelor desfăşurate, s-a constatat că munca nedeclarată s-a manifestat cu preponderenţă în comerţ, construcţii, prestări servicii, transporturi.